Recent am împlinit 10 ani de blogging. Cu peste 13.000 de articole scrise. Din acești ani, 5 i-am petrecut și în calitate de consultant social media, know-how pe care acum îl aplic în cadrul Kooperativa 2.0, agenție iscusită de social media. Am participat la sau am organizat peste 500 de campanii. Am ținut peste 100 de workshopuri de social media. Din tot ce am făcut în social media am învățat enorm. Și vreau să vă spun și vouă. De aceea am dat drumul serialului ”Decalogul campaniilor cu bloggeri”, din care acest articol face parte.

După ce ai bifat pasul în care ai decis că merită să faci o campanie cu bloggeri, după ce te-ai înhămat la munca teribilă numită alegerea corectă a bloggerilor, după ce le-ai dat mailul corespunzător (nu de alta, dar chiar nu ai vrut să ajungi în situația de a nu ți se răspunde la mail) și după ce ai stabilit clar ce le ceri în campanie și după ce ai decis cum îi plătești, și după ce am stabilit care-i fază cu libertatea de mișcare necesară bloggerului versus nevoia de control din partea clientului, să trecem acum la următorul capitol din acest decalog: monitorizarea campaniei.

Să începem direct cu un adevăr general valabil: clientul ar vrea un tool de monitorizare care să îi spună ”la un click distanță” (#DacăÎnțelegețiCeVreauSăZic) totul despre campania cu bloggeri pe care o plătește. Dar știți cum, să fie clar totul, practic în maximum 3 minute să înțeleagă nu doar ce s-a întâmplat în campanie, ci și cum a ajutat campania cu pricina brandul și, of course, cât a vândut cu campania asta.

Evident, așa ceva ar exista doar într-un încă nescris și care nu o să fie scris niciodată basm de Frații Grimm. Căci în realitate lucrurile stau mult mai complicat. Adică nu există o singură monitorizare a campaniei, ci mai multe monitorizări.

Și, în realitate, atunci când faci o campanie cu bloggeri, pe partea de monitorizare a campaniei, ca client trebuie să îți asumi fix două atitudini mari și late:

Atitudinea 1. Monitorizezi tu constant campania și intervii când e cazul.

Atitudinea 2. Delegi agenției sarcina cu monitorizarea, dar OBLIGATORIU în baza unui mandat cu sarcini clare.

Să le luăm pe rând.

Cum monitorizează clientul o campanie cu bloggeri

Ca în bancul ăla cu ”un chibrit este compus din trei părți…” așa facem și noi acum, adică împărțim această subîmpărțire în mai multe părți împărțite. Și o facem pe foarte scurt (căci, firește, dacă intrăm în detalii la acest capitol, nu mai ieșim repede din ele, din detalii). Adică împărțim chestiunea cu monitorizarea în chestii tehnice, chestii de know how și chestii de mindset.

Chestiile tehnice

Înseamnă fix așa cum le zice, adică niște tooluri de monitorizare, care să îți arate din punct de vedere tehnic care-i faza cu campania. Mare atenția la chestiunea asta cu tehnic, căci uluitor de multă lume confundă (sau vrea să le confunde…) informațiile statistice, dacă vreți, cu interpretarea în context și din perspectivă a unei campanii cu bloggeri.

Tradus (și mai aplicat), dacă te uiți doar la câți oameni au trimis bloggerii către siteul tău, te uiți bine, doar că te uiți parțial și discriminatoriu (iar adevărurile parțiale sunt uneori cele mai mari minciuni…), căci efectul activării unui blogger este mult mai mare decât faza cu trimisul oamenilor către site (mai ales când tu ai cerut campanie de brand awarness dar, de fapt, tu aveai chef de referral).

Ce înseamnă aceste chestiuni tehnice, vă zic pe scurt (again, să nu ne complicăm). Adică Analyticsul siteului tău (dacă este cazul – unele campanii nu au acest obiect de referral) și al bloggerilor (dacă le-ai cerut prin contract asta și doar la finalul campaniei; mă rog, dacă te ajută și intermerdiar, cere-le și intermediar).

Pe același sistem, insighturile paginilor de facebook ale bloggerilor sau ale conturilor de Instagram, de Linkedin (dacă le-ai cerut asta) etc.

Zelist Monitor (noi la Kooperativa 2.0 cu acest tool de monitorizare lucrăm), ca să înțelegi reachul per ansamblu al unei campanii (vezi diferența dintre reachul de pe Facebook și câți vizitatori vin din Facebook pe blogul respectivului).

Abonează-te la articolul bloggerului ca sa poți primi alertă când apare un comentariu (la o adică să intervii, ca brand).

Chestiile de know-how

Se leagă în mare măsură de chestiile tehnice de mai sus. Adică degeaba deschizi tu Analytics dacă habar nu ai să citești (as in să înțelegi) ce scrie acolo. Sau degeaba te uiți în insights când tu nu știi ce înseamnă reachul pe Facebook (nu tehnic, aia numai doctorii docenți știu algoritmul, ci așa în mare, zic).

Tot o chestiune de (lipsă de) know-how este și – ca să dau un exemplu clasic, din păcate – faza cu, la două zile după ce bloggerul a dat un boost pe facebook unui articol de-al lui, ”auzi, ar trebui schimbat titlul, știi cum zic?”. Sau – asta este de mare angajament, desigur – să îți dai seama, tot după două zile de când bloggerul a dat boost unui film pe Facebook, că ar trebui schimbat un carton din filmare (de prisos să vă spun, dragi clienți, ce crede bloggerul despre voi când veniți cu de astea la el…)

Aș băga pe partea de know-how și faza asta (care se leagă binișor spre bine cu chestiunea de mindset despre care vă zic mai jos): ține legătura cu bloggerul, vezi care-i atmosfera, dacă sunt reacții negative, dacă trebuie intervenit, dacă mai are nevoie de informații suplimentare. Pe scurt, stai aproape de ele, căci interesul tău nu este să îl încurci, ca să zic așa, ci să îți iasă ție campania bine.

Bref, know-how vine la pachet cu experiența ta în zona de social media, de lucru cu bloggerii, de interpretat din perspectivă de marketing rezultatele, hai că v-ați prins ce vreau să zic, mergem mai departe.

Well, ajungem la chestii de mindset

Probabil partea decisivă. Nu doar în monitorizarea unei campanii cu bloggeri, ci în orice face în viață. Care mindset ține de atât de multe lucruri încât numai gândul să ne apucăm să le disecăm mă înspăimântă de-a dreptul. Așa că o să o zic pe scurt: mindsetul potrivit este acela care te ajută să eficientizezi la maximum investiția făcută în campania cu bloggeri.

V-ați prins, desigur, că partea de mindset depășește cu o lejeritate masivă monitorizarea campaniei și acoperă în integralitatea sa nu doar activarea bloggerilor, ci ce faci tu în fiecare zi la brandul de care te ocupi.

Dar, dacă vorbim strict de monitorizare, mindsetul potrivit este cel care pleacă de la întrebarea fundamentală: mă ocup eu de asta sau deleg această sarcină?

Calculul pe care trebuie să îl faci tu, ca client, este unul foarte simplu: calculează câte resurse (timp, nervi, costuri de oportunitate) consumi ca să te ocupi singur de monitorizare și calculează câte resurse consumi ca să 1. delegi această sarcină 2. să înțelegi raportul de monitorizare pe care ți-l face cel căruia i-ai delegat această sarcină. Pe scurt, despre asta-i vorba. Pe lung, evident, este muuuuult mai complicat. Vorba aia: dacă ar fi simplu, toți ar face-o!

Cum monitorizează agenția o campanie cu bloggeri

O agenție de social media (mă veți ierta că zic din nou aici despre Kooperativa 2.0, așa-i?) lucrează tot cu chestiile de mai sus. Doar că are multe plusuri la fiecare dintre ele. Pentru că, spre deosebire de tine, client (care ai încă 978876 de lucruri pe cap), agenția se ocupă doar de partea asta (sau, mă rog, așa ar trebui). Ceea ce înseamnă că fiecare lucru pe care l-ai putea tu, client, face pe partea de monitorizare a campanei, agenția îl poate face de câteva ori mai bine. Dacă o lași. Și dacă – îngrozitor de important! – ați stabilit de la început parametrii colaborării, adică ce să îți spună agenția despre campanie, cum să îți spună, în ce cheie să îți spună (”nu știu eu diferența dintre unici și views, vreau să îmi ziceți cum mă ajută la atingerea obiectivului pe care ni l-am propus”).

În plus, o agenție se face vinovată (pardon my French) și de ceea ce îndeobște am putea numi monitorizarea constantă a bloggerilor (a tututor bloggerilor) și a blogosferei (cu focus pe cea profesională, desigur).

Ce înseamnă asta? Înseamnă că io, agenție, știu că pe bloggerul X e mai bine să îl las în pace să își gestioneze cum crede el că e mai bine activarea (am mai făcut asta de vreo 27 ori cu el, deci știm că așa funcționează beton) și nu – cum fac unii clienți – să stea pe capul lui, să schimbe lucruri în timpul campaniei (vezi mai sus), să îl agaseze cu mailuri (inutile, desigur) și cu o stare de nevrozare, care nu ajută de nici o culoare nimic.

Cum, de cealaltă parte, agenția știe că bloggerul Y are nevoie permanent de niște umeri care să îl împingă înainte (ușurel, ceva frumos, cât de cât) și că știe care sunt acei ”umeri”, nu – cum fac alți clienți – să dea drumul campaniei și apoi clientul nici măcar la mailuri să nu răspundă bloggerului (dap, se întâmplă, stați relaxed).

Hai să povestim mai multe pe office@kooperativa.ro :)

Dacă v-a plăcut sau dacă v-a fost util ce am scris acilea, dați mai departe :)