Casa Vulcanilor – Casa de pământ din Densuș unde afli povestea Pământului

Casa Vulcanilor este clar unul din locurile unde ajung în vara asta. Mai ales că sigur, sigur ajung de vreo 2 ori cel puțin în zonă, deci ar fi păcat să o ratez. De ce apare pe blogul meu un articol despre această detinație dacă eu nu am ajuns încă acolo? Răspunsul este simplu: pentru că Alina a răspuns inițiativei mele cu calendarul cu oile, iar textul de mai jos, scris special de ea pentru mine, este practic o formă prin care îi spun ”mulțumesc” :) Un meteorit uriaș a lovit cu putere Pământul. Un nor gros de praf acoperă…

Citește mai departe...

Despre trei mămici din Arad, care au renunțat la viața de oraș și la corporații și s-au mutat la sat

Eu când vă spun că de fiecare dată când mai lansez câte o provocare de asta considerată de unii mai șuie mi se întâmplă lucruri… Păi cum să nu îmi placă să aflu despre proiecte precum cel de mai jos? Cum să nu îmi placă să aud despre astfel de inițiative, care îmi plac nu doar pentru ceea ce fac în sine, ci și pentru motivația care le mână în luptă, ca să zic așa? Doamnelor, domnișoarelor și domnilor, v-o prezint pe Amalia. Pe care am rugat-o să îmi scrie câteva cuvinte despre care-i faza cu Libelulle Atelier. Enjoy :)…

Citește mai departe...

Top 3 ceaiuri băute de români. Plus trendurile Rooibos și Mate

Sa va explic. La crâșma la care ne bem cafeaua unii dintre noi, băieți de cartier de Vitan, adică la Cappuccino Story, mă întâlnesc des cu Ionuț Anghel. Care, printre alte chestiuni pe care le săvârșește în viața asta, se ocupă (nuș la ce nivel, că nu mă interesează ce scrie pe cărțile de vizită) și de Arta Ceaiului (apropo, dați un ochi pe site dacă tot citiți rândurile astea, știți cum zic). Evident că, dacă tot te vezi cu omul de mai multe ori, nu ai cum să eviți ceaiul din subiectele de conversație. Așa că, printre alte povești,…

Citește mai departe...

De ce avem nevoie de mame

Rânduri dedicate tuturor celor, indiferent de vârstă, pentru care mama este doar o amintire… Mi-e dor s-ascult povești Mi-e dor să fiu ce-am fost Mi-e dor să spun mamei ”Te rog, ia-mă la rost…”. Ridicăm din când în când ochii înspre cer și zicem șoptit ”vezi, mamă, e totul bine…”, ca sa vadă și ea, de unde o fi, și să stea liniștită acolo, unde o fi. Tot pe ea o rugăm ca, de acolo de unde o fi, să aibă grijă de copilul nostru bolnav, să trimită ce știe ea că e de ajutor de acolo, de unde o…

Citește mai departe...