Păi, e ca diferența dintre un samurai fără sabie și un samurai cu sabie. Sunt la fel. Doar că samuraiul fără sabie nu are sabie.

Am fost în sute de podcasturi. Așa că am tot putut să văd diferența de calitate între ele. Pe linie de sunet, imagine și set-up. Și nu este deloc întâmplător că cele care sunt #umpic mai bune la toate aceste trei criterii sunt podcasturile care au #umpic (mai mult…) succes.

Explicația ține de modul care toți ticăim. Fără excepție. Și anume: ne place să consumăm calitate. Din ce în ce mai mare calitate. Și din ce în ce mai multă calitate.

Ce înseamnă calitate? Păi, asta depinde întotdeauna de propriul sistem de referință. Pentru unii calitate este ceva ce pentru alții este sub-calitate. Și invers.

Dar există, totuși, un numitor comun al tuturor: un standard din ce în ce mai ridicat de percepție. Care înseamnă, în esență, fix asta: am ascultat atât de multe podcasturi la o calitate din ce în ce mai mare încât ne-am setat, fără să realizăm, un standard minim în ceea ce privește calitatea unui podcast.

Știi tu, ai reacționat de multe ori astfel: neeeee, nu se aude prea bine, nu mai ascult. Sau: neeeee, e urâtă imaginea, nu mă mai uit.

Suntem specializați în sunet și imagine? Nu, desigur. Puțini suntem. Dar standardul tău minim de calitate, construit după muuuult consum, îți zice ce să accepți și ce să nu accepți.

Cu acest standard minim de calitate (o percepție, până la urmă) se luptă mulți podcasteri. Pentru că, sigur, un microfon decentuț te ajută să îți faci treaba. Și o cameră cât de cât, fie și telefon. Doar că în cele mai multe cazuri asta nu mai este de ajuns. Pentru că s-a ”înălțat” standardul minim de calitate al oamenilor.

Și vin și ți-o zic direct: dacă faci un podcast și nu prea ești mulțumit/ă de cum sună/ se vede, ia hai să povestim. Că de când am achiziționat Saga Space, am început să știu oleacă de bătaie despre ce înseamnă producția video și audio care să fie peste standardul ăla minim de calitate în percepția oamenilor.

Avantajele pentru tine sunt triple, ca să zic așa:

– vii la studioul gata aranjat (poți alege între zeci de set-upuri pe care ți le pune la dispoziție) și te focusezi doar pe a purta discuția cu invitații tăi

– primești înregistrarea brută și, în funcție de ce vrei, cuts din înregistrare ca să le folosești unde vrei tu

– calitatea imaginii și a sunetului este, cum ziceam, peste standardul minim de percepție.

Ah, ca să nu mai zic despre locația Saga Space: în buricul Bucureștiului, între Romană și Universitate. Ceea ce înseamnă că îți mărești masiv șansele ca invitații să vină la un podcast tocmai pentru că este ”în centru”. Dap, așa se întâmplă. Pe verificate.

Bine, și dacă te gândești te apuci de un podcast putem să povestim. Că în cazul tău e și mai complicat. N-ai istoric cu această ispravă. Și crede un bătrân chinezu, nu e așa de ușor pe cât pare. Așa că mai bine vii la noi, tragi un set de podcasturi de test (am un pachet foarte bun în perioada asta) și măcar știi dacă vrei să mergi înainte sau nu. Să nu te apuci să faci investiții într-un studio și apoi să îl lași în paragină (se întâmplă muuuuult mai des decât mi-ar plăcea să aud…).

Dacă îmi dai un mail pe cristi@strongpoint.ro, îți zic mai multe. Și îți dau un filmuleț unde poți să vezi set-upurile. Și îți zic și ce variante de podcast poți să tragi la noi, la Saga Space.

Serviciu complet, știi cum zic.

Aia zic :)