Dragilor,
Vine un moment în viața unui blogger (ca sa parafrazez o expresie celebră) când, cu oareșce tristețe, dar cu un entuziasm ce depășește mult această tristețe, vine în fața voastră și spune: de azi sunt mai mult antreprenor decât blogger. Și sper să mă iertați pentru asta :)
Dați-mi voie să explic cuvintele melancolico-optimiste de mai sus. Pe 2 octombrie am împlinit 8 ani de când am acest blog. Dap, 8 ani. Nu mă întrebați cum au trecut 8 ani, căci nu știu să vă răspund… Pur și simplu au trecut. Așa cum trecea ea, pârdalnica asta de vreme :) Dar uite că sunt la 8 ani de când prestez pe tarlaua acestui blog.
Așa, ca o scurtissimă statistică, vorbim despre peste 10.800 de postări pe blog în tot acest timp. Peste 10.800… Da, știu, vorbesc despre mine, dar tot mi se pare uluitor…
Dar lăsați asta cu blogul (deși, desigur, e greu…). Uitați-vă la ce fac acum, la splendida ispravă Kooperativa 2.0, unde fac parte dintr-o echipă cum nu mi-am imaginat că o să am vreodată. Nu e caterincă asta, chiar nu credeam că o să ajung să lucrez alături de mai mulți oameni alături de care să mă simt atât de bine și față de care mă simt, zi de zi, îndatorat pentru că mă suportă :))
Dacă mă uit în urmă la tot ce am făcut, trei concluzii masive se ivesc – ia luați de aici metaforă – din ceața luminoasă a trecutului transformat în prezentul ce devine viitor (da, știu, groaznic :D). Vi le dau mai jos. Cu speranța că o să învățați ceva din ele. Sau nu. După caz :)
Concluzia 1. Nu aș fi reușit NICIODATĂ tot ce am reușit dacă nu aveam mindsetul de business. NICIODATA. Vă mai spun o dată, ca să fie clar: NICIODATĂ. O să scriu mai pe larg în secțiunea #Antreprenoriat ce cred eu că înseamnă acest mindset de business în materie de blogging, așa că stați pe aproape (sau mai bine vă abonați la newsletter, e mai sigur). Dar, pe scurt, zic doar atât: când intri în acest mindset, ai obiectivul clar stabilit; când ai obiectivul clar stabilit, îți faci strategia; când ai strategia setată, stabilești mijloacele prin care să îți atingi obiectivul. Cam atât în mare. O să revin asupra chestiunii.
Concluzia 2. Nu aș fi reușit NICIODATĂ tot ce am reușit dacă nu mizam de la început pe ideea de echipă. NICIODATA. Vă mai spun o dată, ca să fie clar: NICIODATĂ. Sunt o fire socială, pentru care colaborativitatea, lucrul împreună, în echipă este decisiv. De fapt, ca să o zic mai direct, indiferent cât de ciudat sună având în vedere că sunt de o aroganță vecină cu auto-suficiența, urăsc să lucrez singur. Faptul că știu că, acum, la Kooperativa 2.0 am o echipă senzațională lângă mine este o bulină roșie pe care mi-o acord singur de fiecare dată când ajung la birou :)
Concluzia 3. Nu aș fi reușit NICIODATĂ tot ce am reușit dacă nu aveam grijă să mă expun (dap, ăsta este cuvântul) noilor provocări. NICIODATA. Vă mai spun o dată, ca să fie clar: NICIODATĂ. Iar când mediul în care am crescut ca blogger și ca antreprenor nu mi-a livrat automat (ca să zic așa) aceste provocări, mi le-am căutat singur. Auto-provocarea, dacă vreți, a fost decisivă în ceea ce privește succesul meu. Care, tradus, ar însemna cam așa: ”e ok ce faci, bravo, dar cum te poți mulțumi doar cu atât, ce fel de om ești?!”. Cuvinte care dor cel mai tare și care te enervează/energizează doar atunci când ți le spui tu ție :)
V-ați putea întreba care-i faza cu ”de azi sunt mai mult antreprenor decât blogger” anunțată mai sus. Și ați avea dreptate să vă întrebați asta. Iar eu vă răspund. Cu mulțumirile cuvenite că ați avut răbdare să citiți până aici :)
Ce zic astăzi despre faptul că sunt mai mult antreprenor decât blogger reprezintă doar anunțul oficial pentru o stare de fapt împlinită cu ceva timp în urmă. Pentru că, de mai bine de 2 ani, pot spune că ”prestez” mai mult pe partea de antreprenor decât de blogger. Doar că, vedeți voi, parcă am tot amânat momentul acestei recunoașteri publice :) Pentru că am știut că, în secunda doi după ce dau ”publică” acestui text, pun cumva punct unei etape splendide din viața mea. Aceea de DOAR BLOGGER :)
Dar acel moment a venit. De unde și tristețea despre care vă spuneam. Dar o tristețe depășită cu mult de entuziasmul cu care vă spun ce vă spun :)
Poate că vă întrebați (cum aș face-o și eu, dacă aș fi în locul vostru) ”de ce azi?”? Răspunsul este unul simplu: zilele trecute am fost la Business Days în Cluj-Napoca, unde am participat la un workshop în calitate de speaker, alături de Marius Ghenea. Într-o pauză a venit cineva la mine să mă întrebe mai multe despre excelentul proiect Chivas – The Venture, unde am onoarea să fiu în juriu. I-am explicat ce și cum, am povestit pe tema asta, m-a mai întrebat niște lucruri, după care mi-a zis: ”să știi că s-ar putea ca faptul că am citit la tine pe blog despre asta o să îmi schimbe viața”. Și m-a lăsat paf. Cu gura căscată.
Am simțit atunci că am o responsabilitate. Mare. Pentru că, dacă un singur om mi-a zis așa ceva, niște cuvinte cu o încărcătură teribilă, probabilitatea spune că mai sunt și alții care ar putea să simtă același lucru. De unde și responsabilitatea despre care vorbesc. Și care am simțit că mă obligă să 1. fac mărturisirea de mai sus 2. să lansez secțiunea #Antreprenoriat.
Bun, gata cu mărturisirea păcatului :)) Pe bune, tare bine mă simt că v-am spus lucrurile astea. Nu degeaba una din funcțiile excepționale ale blogului este și un fel de terapie 2.0 :)
Să trecem la ce v-am spus în titlu. Căci am încă un anunț important de făcut: astăzi lansez secțiunea #Antreprenoriat pe acest prea-frumos blog. În care există deja material serios, după cum puteți vedea. Doar că de acum înainte o să umplu această secțiune la modul mai organizat. O să vedeți, sper să vă placă (apropo, dacă încă nu sunteți abonați la newsletter, ar fi timpul!).
Lansez secțiunea #Antreprenoriat cu un concurs. De ce cu un concurs? Pentru că, din toate punctele de vedere, un concurs are o substanțială componentă antreprenorială. Păi da, căci, așa cum se întâmplă și în antreprenoriat, la start pornesc mai mulți ”concurenți”, dar de terminat ”cursa” o termină doar câțiva. De aceea am decis să dau drumul concursului de mai jos.
Vă provoc să îmi scrieți texte pe tema antreprenoriatului social. Nu vă dau un ”brief” exact, chiar vreau să văd unghiurile voastre de abordare. De aceea las tema atât de largă. Pentru că antreprenoriatul social poate fi privit din atât de multe unghiuri…
Ofer trei premii: câte 100 de Euro net.
Cum aleg câștigătorii? Cu foarte mare subiectivitate, desigur. Dar și cu responsabilitatea despre care vă ziceam mai sus. Și cu multă, multă, multă atenție.
Deadline: 20 octombrie, ora 23.59. Dar cine trimite mai repede textul, o să apară primul pe blog :)) Nu e grabă, desigur, oricum o să public toate textele, doar că puteți, ba chiar ar fi bine, să le trimiteți mai din timp. Mailul la care aștept textele voastre este cristi.china at gmail.com.
Există câteva considerații – hai să le zicem așa – tehnice, la care vă rog să fiți atenți:
- Textele pe care mi le trimiteți o să apară pe acest blog, cristianchinabirta.ro, în secțiunea #Antreprenoriat, secțiunea care va fi o bună perioadă asociată cu excelenta inițiativă (dap, o zic din nou) Chivas – The Venture. Ca să știți că este una din condiții, adică textul vostru o să apară sub această egidă, ca să zic așa.
- Textul să conțină cel puțin 500 de cuvinte. Mi se pare o limită decentă pentru un text care ar putea câștiga 100 de Euro :)
- Pe cât posibil, să scrieți cu diacritice. Sunt român, îmi place asta, deci de aia vă zic :)
- Dacă trimiteți poze, ATENȚIE să fie ale voastre. Sau, în caz extrem (adică nu prea îmi place să fac de astea) să fie clar precizată sursa și – mai bine – să aveți acordul proprietarului. Ca să nu avem probleme.
În rest, liber la inspirație :) Să mă loviți cu texte cât mai bune, puneți-mă la muncă! :D
20 thoughts on “Lansez secțiunea #Antreprenoriat de pe blog cu un concurs la care puteți câștiga câte 100 E”
e adresa bună unde putem trimite materialele? :D
* cristi.china@gmail.com
Dap, aia e adresa. Merci!
Pingback: Noi suntem cea mai mare formă de antreprenoriat social!
Pingback: Aș vrea să fiu antreprenor social, dar nu știu de unde să pornesc...
din câte am inţeles …trebuie sâ fi persoana autorizatâ….pacat ,,,as fi incercat si eu …dar nu am un PFA….
pai daca esti simplu blogger fara pfa nu puteai?
Pingback: Ați auzit de Skeptic Dog și Symme 3D? Nu de alta, dar o să reprezinte România la Get in the Ring
Pingback: Antreprenoriatul social face parte din fiinţa umană
Pingback: Antreprenoriatul social ca filosofie de viaţă
Pingback: Antreprenoriat social
Pingback: Antreprenoriatul social există, din fericire, în această ţară
Pingback: Antreprenoriatul social = ideile și oamenii care schimbă lumea
Pingback: Ideile hipioților din 60’ încep să intre abia acum în carta societății
Pingback: Câţi decidem să renunţăm la câştig pentru a-i ajuta şi pe alţii?
Pingback: Mă întreb de foarte multe ori, cum pot să aduc o schimbare în țara mea?
Pingback: Știti cum mă simt? Ca și cum aș fi Moș Crăciun în fiecare zi
Pingback: Antreprenoriatul social nu are vârstă
Pingback: Antreprenorii sociali – oamenii obişnuiţi care schimbă viaţa altor oameni
Pingback: Aceștia sunt cei 3 câștigători ai câte 100 de E cu textele lor despre antreprenoriat social