De ce nu mai sunt pești pe tavan?

Sunt mai puțini pești pe tavan.

Asta a fost reacția unei tinere de 17 ani. Când s-a trezit într-un salon de spital. După o complicată operație la inimă.
Era prima dată când era ”cazată” în aripa de adulți a spitalului. Ajunsese la vârsta aia, știi ce zic.

Am citit despre întâmplare în fascinanta (dar pe alocuri tehnică, deci te pierde) carte ”Odiseea genomului” de Euan Angus Ashley, din care ți-am mai zic în seria #AflateDinCarti.

Și m-am oprit brusc din citit. Și m-am întrebat: de ce când ești copil și ajungi în spital sunt pești pe tavan, iar când ești adult nu există nimic, doar albul ăla înspăimântător?

Cum și cine a decis că, fix de la o zi la alta, atunci când ai ajuns la vârsta aia, peștii trebuie să moară? Că doar nu ești total altă persoană. Nu te schimbi atât de mult în 24 de ore.

Să fie vorba despre ceea ce mulți specialiști în creierii capului spun acum că este o eroare istorică (tradițională, desigur), adică forțarea nenegociată a adolescentului la un moment dat stabilit de noi, societatea, să bage la cap că gata, s-a terminat cu copilăria, de acum înainte începe viața grea?

Mi-o aduc aminte pe Mara mea cea minunată. Care în urmă cu câteva luni (face imediat 18 ani), când discutam despre opțiunile ei despre facultate, că o să plece de acasă să își ia viața în propriile mâini (de parcă viața ar fi un six pack de bere să o poți căra…), a oftat și a zis cuvintele astea, care m-au cutremurat și m-au făcut să scap două lacrimi:

– Măi, tati, dar eu nu vreau să cresc, e tare greu, vreau să rămân aia mică a ta.

Serios, nu ți se pare că prea brusc le zicem celor mici că au crescut? Că prea dur stabilim acea graniță la care cel mic devine cel mare? Că mult prea tranșant stabilim când și cum copilul trebuie să devină adult?

Întreb. Nu contest mersul lucrurilor. Că îmi pare că-s prea mic pentru un război atât de mare. Dar, poate, există abordări mai bune. Nu știu…

Și îmi aduc aminte de ce zicea Horațiu Mălăele într-o carte: copilăria, acest dar pe care ni-l face viața pentru ce va urma…

Aia zic.

NOU: Îți recomand masterclassul meu de digital marketing în 22 lecții video.

Citește cartea mea ”Ce ne facem, domle, cu influencerii ăștia?” și, dacă nu îți place, îți dau o bere :D

Abonează-te la newsletterul trimis de maximum două ori pe săptămână celor peste 5.300 de abonați.

Despre autor: Fondator și asociat al agenției de comunicare integrată Kooperativa 2.0. Trainer cu peste 300 de workshopuri pe teme de marketing digital susținute. Speaker și moderator la peste 300 de evenimente de business. Blogger din 2007, cu peste 13.000 de articole scrise.

Contact: cristi@kooperativa.ro

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Distribuie pe Whatsapp

1 thought on “De ce nu mai sunt pești pe tavan?”

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

5300 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)

5300 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)

Abonarea este aproape gata!

Mai trebuie doar să îți confirmi adresa de email.

Pentru a completa procesul de abonare te rog să accesezi link-ul din emailul de confirmare pe care l-ai primit.

A apărut o eroare.

Te rog să reîncerci mai târziu.

Dacă problema presistă, te rog să îmi scrii.