Când te vorbește cineva de rău, are dreptate dacă și tu ești rău când vorbești despre el

Citește cartea mea ”Ce ne facem, domle, cu influencerii ăștia?” și, dacă nu îți place, îți dau o bere :D Abonează-te la newsletterul trimis de maximum două ori pe săptămână celor peste 5.000 de abonați. Despre autor: Fondator și asociat al agenției de comunicare integrată Kooperativa 2.0. Trainer cu peste 300 de workshopuri pe teme de marketing digital susținute. Speaker și moderator la peste 300 de evenimente de business. Blogger din 2007, cu peste 13.000 de articole scrise. Contact: cristi@kooperativa.ro

Mă sună o cunoștință. Aproape amic. Să-i zicem Mihai. Și mă întreabă ce părere am despre X. Are ocazia de a lucra cu X, de aceea. Îi spun că nu am lucrat direct cu el, deci nu aș putea să îmi dau competent cu părerea. Și că nici nu am auzit de pe la alții lucruri foarte rele.

Doar bârfulițe care nu (prea) își au rostul într-o decizie de a lucra sa nu cu cineva, așa că nu i le-am zis.

Și nu i-am zis nici că, din motive pe care nu le cunosc de nicio culoare, respectivul X vorbește extrem de urât despre mine în unele cercuri și, din când în când, mai zice și public niște neadevăruri (la care eu doar dau din umeri și plec mai departe, la treabă).

De ce nu i-am zis lui Mihai despre atitudinea lui X față de mine? Pentru că nu avea nicio legătură cu abilitățile profesionale ale lui X. Și nu mi se pare ok deloc să profit, practic, de relația mea personală cu Mihai ca să anulez șansele lui X la o posibilă colaborare cu Mihai.

Căci asta s-ar fi întâmplat. În cel mai bun caz (pentru X), Mihai s-ar fi pus în gardă.  Și ar fi început discuțiile cu X dintr-o poziție cu minus inclus. Pentru X.

Știu asta pentru că am pățit în trecut, când eram mai puțin deștept, ca să zic așa, la faze de astea. Motiv pentru care îmi pare tare rău că am făcut indirect rău unora, chiar dacă unii, măsurat pe anumite calapoade, chiar o meritau.

Sigur, de preferat este să nu lucrezi cu oameni cu un caracter îndoielnic. Doar că a da o sentință despre caracterul cuiva este o mare responsabilitate. Și oricum o învârți sentința aia este super-subiectivă. Deci, incorectă în afara sistemului de referință numit bula ta proprie și personală.

Ceea ce este caracter nașpa pentru tine, pentru alții s-ar putea să fie caracter neutru, ca să îi zic așa. Ba chiar există șanse ca pentru unii să fie fix ce le trebuie.

În plus, am văzut de multe ori profesioniști care pe meserie erau chiar buni, deși caracterul lor, din punctul meu de vedere super-subiectiv, scârțâia la modul teribil.

De aceea nu încurc borcanele. De aceea nu zic despre părerea mea subiectivă, aia personală, născută din relația mea personală cu cineva, când sunt întrebat despre respectiva persoană. Și, pe cât posibil, încerc să dau referințe cât de obiectiv pot. Deși, firește, obiectivitatea există doar în manuale, orice facem și orice zicem tot subiectiv este. Dar ai înțeles ce am vrut să zic, trag nădejde.

Ei bine, Mihai a zâmbit (mă rog, așa am simțit, vorbeam la telefon) și a zis doar atât: ”merci că mi-ai zis. M-ai ajutat nu să înțeleg mai multe despre el, ci să înțeleg mai multe despre tine”.

Confuz, l-am întrebat ce vrea să spună. Și mi-a zis. Vorbise și cu X înainte de a vorbi cu mine. Pentru că îl contactase X în legătură cu o ofertă. Și X mă făcuse troacă de porci. Că-s neprofesionist. Că-s mincinos. De astea. Fără să știe că Mihai chiar mă cunoaște

Mihai oricum știa că X mă porcăiește pe unde apucă. Și știa că și eu știu asta. Tocmai de aceea mi-a cerut părerea despre X. Și, zice el, am crescut cu 24 de puncte în ochii lui că nu am zis lucruri urâte despre X. Deși aș fi avut, după anumite calapoade, motive întemeiate.

Băi, Mihai, tu mă știi deja. Și știi că nu am făcut asta ca să câștig niște puncte în ochii tăi. Căci, știi și asta, mi se rupe de punctele alea”, i-am zis.

Știu, măh”, mi-a răspuns. ”Dar mă bucur tare mult că că ești așa”.

Nu mai era nimic de zis. Și ne-am promis că ne vedem la o bere când o fi.

Aia zic.

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Distribuie pe Whatsapp

6 thoughts on “Când te vorbește cineva de rău, are dreptate dacă și tu ești rău când vorbești despre el”

  1. Cam infumurat esti tu Cristian.

    Atat de inteligent te dai prin articolele tale zici ca esti mare ganditor.

    Ai prins acum 10 ani valul cu online si gata te crezi zmeu si dai sfaturi pe blogul asta de ratat.

    Prefer sa privesc cum sa usuca vopseaua pe perete decat sa te citesc.

  2. I agree, am patit-o si eu.
    Vai, cata eleganta in manifestarea frustrarilor la dl. Alex Oprea. Mi-e teama ca in timp ce priviti cum se usuca vopseaua pe perete vi se usca si functia cognitiva, bunul simt s-a uscat demult. Glumesc cu “mi-e teama” in caz ca nu va prindeti ;-)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

5000 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)