Uite cum poți să îți dai seama dacă ești mai mult român pesimist decât european optimist. Sau invers…

Ei bine, dacă ai răspuns cu DA la întrebarea cu pricina, ești în linie cu cei 81% dintre românii care au răspuns la fel în sondajul global realizat la finele lui 2019 de compania de cercetare de piață Ipsos.

Dacă ai răspuns cu NU, cel mai probabil că te apropii de simțământul european, ca să îi zic așa, căci europenii per ansamblu cred doar în proporție de 68% că va fi mai bine.

Acum, după ce ai făcut acest mic test, încă o întrebare: dacă te-aș fi întreba înainte ca tu să vezi rezultatele studiului Ipsos dacă crezi că românii sunt mai optimiști decât europenii, ce ai fi răspuns?

Asta ca să înțelegi că ce zice Bobby Duffy în cartea (excelentă, ți-o recomand grav!) Pericolele Percepției nu doar că li se întâmplă altora, ci ți se întâmplă și ție :)

Și mie, de altfel, oh, da! Căci eu aș fi zis că românii sunt mai pesimiști decât europenii. Și m-aș fi înșelat, desigur. Nu că ar fi fost pentru prima oară, firește!

Gândește-te un pic la ce am povestit aici. S-ar putea să te ajute în viață. Dar numai dacă lași să te ajute astfel de întâmplări… :)

Ce mai arată studiul Ipsos

93% dintre români își propun un 2020 în care să fie mai atenți la propriile nevoi și priorități, dar și să investească în relația cu cei dragi.

Acest procent ne situează pe primele 4 poziții globale (alături de culturi precum cele din Peru, China sau Mexic), mult peste media europeană de 65%.

Mai detașați față de problemele economiei mondiale, românii își mențin tonul pozitiv cu privire la predicțiile pentru 2020. 64% dintre cei intervievați sunt de părere că economia mondială ȋnregistrează un trend ascendent.

La polul opus se află culturile mai “lucide”, precum francezii, belgienii, suedezii sau japonezii. Ungurii și polonezii se situează puțin sub media clasamentului, cu un nivel de acord de 48 și respectiv 44 de procente.

Începutul de an aduce o notă idealistă și vis-à-vis de egalitatea de gen în câmpul muncii: aproape jumătate dintre români anticipează că femeile vor fi cel puțin la fel de bine plătite precum bărbații, pe poziții similare. Peste media mondială (44%) sunt înregistrate percepțiile respondenților din India (71%), Turcia (59%) sau Singapore (51%).

Identitatea devine o opțiune personală, este un mod nou de a vedea viața. Diminuarea inegalităților de gen este în continuare o problemă atât în societățile dezvoltate cât și în cele în curs de emancipare.

Teme precum feminismul, incluziunea și egalitatea stau la baza multor legi dezbătute și adoptate la nivel global. Studiile ne arată că în ultimi 10 ani au fost promovate mai multe astfel de legi decât în ultima sută de ani la un loc.

Puţin probabil să folosim rețelele sociale mai puțin decît în 2019

La nivel global, peste 57% din populația investigată își propune să folosească social media cel puțin cu aceeași frecvență că până ȋn prezent.

Românii depășesc estimările globale, 60% dintre ei afirmând că este puțin probabil să reducă utilizarea rețelelor sociale ȋn 2020. Suntem la egalitate cu Spania și Ungaria – Belgia fiind și ea la 1 punct distanță (59%).

Ne confruntăm cu un fenomen interesant: la nivel global trend-urile derivate din declutter –   simplificare și sistematizare a vieții – sunt aproape o normă.

Sufocați de informație, ne retragem în zona gri a detoxifierii digitale, convinși că ne-am descurca cu mult mai puțin. Nu suntem, totuși, pregătiți să ne eliberăm de cyber-realitate.

O explicație ar fi statutul pe care îl au gadget-urile inteligente în cultura tinerilor: nu doar o “unealtă” narcisistă în slujba selfie-urilor ci și o “armă” pe care o folosesc în interesul celorlalți (facilitează formarea triburilor de interese comune, mobilizează instant, validează și susțin lideri informali ai unor generații care au timp doar de povești bine spuse).

În aceeași linie, doar un sfert dintre români se tem că în anul 2020 se vor simți singuri în cea mai mare parte a timpului. Păstrăm astfel fundamentul culturilor colective balcanice. Culturile individualiste au o viziune mai sceptică: Suedia (35%), Polonia (34%) și Franța (31%).

Ce ne îngrijorează – sau valoarea pesimismului retroactiv

În 2020, oamenii spun că manifestările publice și protestele sociale vor fi mai frecvente. Dintre cele 33 de țări monitorizate, printre cele mai active se numără Franța (79% – cel mai mare procent din Europa) şi Polonia (65%), urmate la 2 puncte distanță de Marea Britanie.

Japonia și Singapore se remarcă prin consecvenţă și asumare, fiind țările cel mai puțin afectate de potențiale mișcări sociale. România se situează undeva la mijloc, 45% dintre respondenți anticipând neliniști sociale și ȋn 2020.

Preocuparea noastră în ceea ce privește pericolele naturale nu pare să atingă cote îngrijorătoare. Jumătate dintre români nu se așteaptă să fie afectați de un astfel de eveniment, cu 11 puncte sub media europeană.

Cei mai optimiști sunt ungurii, 7 din 10 afirmând că este puțin probabil că un dezastru natural să îi impacteze in mod direct, urmați de olandezi (72%) și britanici (68%). La polul opus se află Malaysia, Turcia și India.

Încălzirea globală și efectele ei ramân o preocupare și în 2020. Cel puțin la nivel declarativ, 72% dintre români și 77% din populația lumii sunt conștienți de efectele defectuoase ale stilului nostru de viață asupra naturii și cred că ele se vor resimți la scară largă și ȋn acest an.

În același timp, aproape două treimi dintre români (63%) se așteaptă că traficul în zona în care trăiesc să se înrăutățească. E o cifră ce ne plasează în prima jumătate a clasamentului, peste media globală (58%) sau cea europeană (54%).

În concluzie, cele cinci predicții principale ale românilor pentru 2020 sunt: starea economiei mondiale se va îmbunătăți, temperatura medie va crește, românii vor petrece mai mult timp online decât în fața televizorului, traficul va fi mai dificil dar, finalmente, 2020 va fi un an mai bun.

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Distribuie pe Whatsapp

7 thoughts on “Uite cum poți să îți dai seama dacă ești mai mult român pesimist decât european optimist. Sau invers…”

  1. Se aplică tuturor românilor un coeficient care este valabil celor chestionați. Nu știm dacă au fost din toate categoriile sociale (fiind făcut poate prin telefon). În plus, dacă a fost făcut acum, trebuie comparat cu unul din iarna viitoare (nov-dec). Poate acum se simte aer de primăvară și suntem mai meteo-sensibili decât europenii.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

3400 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)