Vă recomand acest exercițiu de calcul simplu al unor cheltuieli. Ca să vedeți cât de mulți bani dați pe lucruri pe care chiar am putea să nu dăm atâția bani! Că nu știu cum să o zic mai simplu.

Începe să alergi în cursa de recuperare a propriei sănătăți. Pentru tine. Pentru familia ta

Imediat sărbătoresc un an de zile de când am început ceea ce aș putea numi cursa de recuperare a propriei sănătăți. Și zic ”sărbătoresc” zâmbind larg. Și zic ”sănătate” pentru că nu scăderea drastică în greutate mă încântă (deși, evident, nu este de lepădat, firește, să plec de la stadiul de semi-porcușor și să ajung la semi-Adonisul de acum :D), ci faptul că mă simt mai bine din toate punctele de vedere (inclusiv analizele confirmă asta).

Semi-porcușorul care eram :)

V-am spus la un moment dat cât de important a fost mindsetul ca să schimb ceva în viața mea.

Importanța acestui mindset este fundamentală. Este, dacă îmi dați voie să mă exprim mai simandicos, o condiție sine qua non a unei schimbări de lifestyle care să aibă efect nu doar pe termen scurt (asta este ușor, strângi din dinți o săptămână, te urci pe cântar și zici că ți-a ieșit; după care în 3 zile te-ai umflat la loc), ci în special pe termen lung. Căci aceasta este miza, termenul lung și menținerea efectului, ca să zic așa.

Și când zic ”efect” mă refer la adoptarea noului stil de viață din toate punctele de vedere, înțeleg prin asta asumarea faptului că de acum înainte acesta ești tu, schimbat în bine. De fapt, să vrei, să simți că nu mai vrei să te întorci la cum erai înainte.

Și nu pe sistemul ”of, trebuie să fac asta…” și să zici asta oftând și dându-ți ochii peste cap. Adică gen să te obligi singur și să nu simți cu adevărat că vrei să schimbi ceva în viața ta.

A face această schimbare înainte de a scăpa de aceste frustrări cred că este mai periculos pentru psihic decât a rămâne la stadiul de semi-porcușor (cum am fost eu, nu zic de alții…). A porni la drumul recuperării sănătății tale fizice cu riscul de a știrbi sănătatea ta mintală este, cred, o greșeală fundamentală.

Schimbare nu este grea. Este foarte grea…

Schimbarea stilului de viață din acest punct de vedere este teribil de grea. Vă mai spun o dată: schimbarea este teribil de grea. Găsirea echilibrului între ”a vrea să slăbesc” (deși, vă rog eu frumos să înțelegeți că nu slăbitul este scopul, ci sănătatea, slăbitul este doar un efect!) și a nu face spume la creier de frustrat ”că nu mai pot să mănânc și să beau cât vreau” este fantastic de dificilă.

Și, dacă vi se pare cumva că după ce ați găsit acest echilibru treaba o să meargă unsă, aveți dreptate, așa este, o să meargă în direcția potrivită. Doar că și etapa următoare este foarte grea. Căci urmează partea cu care deja psihic ai făcut pace: redusul drastic a ceea ce bagi în gură. Vrei să reduci, ai înțeles de ce faci asta, ți-ai găsit echilibrul interior și motivațiile de a merge pe acest drum, acum urmează să faci primii pași.

Iar primele două săptămâni de – v-o zic din nou, ca să fie ca o mantra, dacă vreți – reducere a tot ce băgați în gură sunt îngrozitoare. Primele zile debutează, desigur, cu o înflăcărare. Știți voi, ca în orice lucru, rupi norma la început. După care urmează chinul. Foamea. Setea. Pofta. Tânjitul. Și mai băgați voi aici câte sinonime vreți. Și e greu, e foarte greu.

În acest clipe trebuie să activați echilibrul acela despre care v-am spus mai sus. În care să reveniți permanent la motivația pentru care faceți asta, să vă gândiți permanent că o faceți pentru a vă recupera sănătatea și să vă gândiți că ați citit la un moment dat aceste rânduri în care v-am spus că primele două săptămâni sunt foarte grele, după care totul începe să devină mai ușor. Nu fundamental mai ușor, dar mai ușor :)

A-ți recupera sănătatea este un semi-maraton, nu un sprint. De aceea puțini reușesc să treacă linia de finiș…

De ce vă zic ”tot ce bagi în gură”? Pentru că mai simplu de atât eu nu am cum să vă zic. Efectic trebuie să fiți atenți la tot ce băgați în gură. Și mă refer aici la trei categorii principale: mâncare, băutură și medicamente (sau, după caz, suplimente alimentare). O să revin asupra lor în articolele viitoare, căci chiar vreau să împărtășesc experiența mea cu voi, să schimbăm impresii, sunt sigur că o să ne ajute pe toți.

Câtă mâncare și cât alcool ar fi bine să bagi în gură

La nivel aplicat, de cantitate, dacă vreți, în cazul meu a fost așa: față de cât consumam înainte, am redus cam la o treime mâncarea și cam la un sfert alcoolul. Da, atât de drastică a fost schimbarea la mine. Tocmai de aceea v-am spus că a fost foarte greu. Și că o să vă fie foarte greu.

Minunata mea familie :)

Dar merită. Of, cât de tare merită… Pentru sănătatea voastră. Pentru voi. Pentru cei dragi, de care vă doresc să vă bucurați mulți ani de acum înainte. Căci, din punctul meu de vedere, aceasta este efectul extraordinar al acestei schimbări: faptul că vă oferă ocazia să vă bucurați mai mult de viață împreună cu cei dragi și că vă crește mult șansele să fiți mult mai mulți ani alături de ei :)

Acuma, la cum mă știți voi pe mine, evident că nu o să stau în aspiraționale de astea tot textul. Adică, desigur, fiecare cuvânt pe care vi l-am spus mai sus este smuls din experiența mea recentă și fiecare propoziție de mai sus reprezintă câte o bucată adevărată și dureroasă (e greu, oameni buni, schimbarea este dură…) din ce am pățit eu în ultimele luni. Tocmai de aceea vi le spun, de altfel.

Dar asta nu înseamnă că brusc am devenit un sfânt al moderației, un arhanghel al mestecatului ingrediental, un guru al gradelor lipsă la alcool. Nici pe departe. Căci a-ți trăi viața cu adevărat înseamnă să guști din toate aspectele sale. Doar că, dragilor, a gusta înseamnă fix cum vă zic: a gusta. Nu a bea ca porcu și a mânca ca vaca.

Comit excese alimentare și alcoolice? Evident. Doar că asta se întâmplă foarte, foarte rar. Și, chiar și atunci când se întâmplă, raportat la daunele totale din anii anteriori, acum par niște biete chermeze, ca să le zic așa :)

Dacă tot bagi mai puțin în gură, bagă ceva de calitate

Una din tacticile pe care le-am folosit pentru a reduce masiv ce bag în gură (cum ziceam, mâncarea cu vreo 65%, iar alcoolul cu 75%) a fost una în care am folosit celebra deja (cumva un clișeu, dar asta nu înseamnă că nu este mai puțin adevărat) sintagmă ”raportul calitate – preț”. Adică, tradus, dacă tot bag mai puțin în gură, atunci să bag ceva de calitate, doar de calitate.

Costă mai mult calitatea? Desigur. Dar oricum nu mai mânânci și nu mai bei atât de mult. Deci, la nivel financiar, ești cam tot pe acolea. Iar la nivel de efect în raport cu sănătatea ta, câștigul este fantastic de mare raportat la cât ai plătit, ca să o zic direct.

Sigură că a defini ce înseamnă ”calitate” este o muncă în sine. Dar una care trebuie făcută. Și care, din punctul meu de vedere, înseamnă a găsi un echilibru, în cazul oricărui produs, între analiza tehnică a produsului (ingrediente, proces tehnologic de fabricare, condițiile în care faci achiziția etc. – voi reveni asupra lor în alte articole) și punerea produsului în context (produs ideal nu există, stabilește limita compromisului pe care ești dispus să îl accepți – cum ziceam, voi reveni asupra acestor chestiuni în alte articole).

Este greu să stabilești ce înseamnă calitate, desigur. Mai ales că fiecare dintre noi funcționăm altfel. Așa, ca o comparație de sezon, dacă vreți, unii dintre noi nu ar sta nici picați cu ceară la un hotel de 3 stele, din diverse motive, pur și simplu conceptul de calitate la ei începe de la 4 stele în sus. În vreme ce alții nu avem nici o problemă să trântim un izopren pe jos într-o bucătărie dintr-o casă de la țară și să ne urăm ”noapte bună” și aia e. Din ambele categorii fac parte oameni faini, cu care poți discuta orice oricând și cu care ești prieten fără nici o problemă. Doar că fiecare înțelege altceva prin ”calitate”.

Calitate, nu cantitate!

Până la urmă, și în acest caz funcționează ”nu-i frumos ce este frumos, este frumos ce-mi place mie”. În sensul că, desigur, când vorbim despre calitate, există niște criterii științifice, dacă vreți, care vă ajută să vă stabiliți un prag minim sub care nu coborâți. Doar că ce vreau să vă spun aici este că pragul minim al fiecăruia în materie de calitate este teribil de diferit.

Partea de ce a alege ce bagi în gură mai înseamnă ceva: documentare. Într-o lume în care unii nutriționiști zici că sunt Steaua și Dinamo, atât de diferiți și de pasionați sunt în a se faulta reciproc pe linie de adevăr absolut. Vă recomand în acest caz nu să luați partea cuiva (deși tentația e mare, căci vreți să aveți confirmări, să primiți rețete…), ci să vă uitați la ce numitor comun au toate aceste teorii.

Eu am observat că acest numitor comun conține următoarele ”ingrediente”: mai puțin, diversificat, măsurat. E mult de povestit aici, așa că vin din nou și vă spun că o să revin asupra acestui subiect în articolele viitoare, de aceea vă recomand să vă abonați la newsletter (în căsuța din dreapta paginii, sus).

Dacă sunteți tentat să îmi ziceți ”bre, nu ai zis nimic de sport, apropo de sănătate”, ați avea dreptate. Căci nu am zis. Pentru simplul motiv că nu fac sport. Nu încă :) Pentru că le iau pe rând. Căci am convingerea că a schimba atât de radical totul într-un timp foarte scurt nu cred că este este chiar indicat. Așa că le iau pe rând. Și o să vă raportez, periodic, minutul și scorul :)

Rămâneți aproape. Căci promit că o să scriu constant despre astfel de chestiuni. Care mi se întâmplă mie. Care m-a ajutat. Și care sper să vă ajute și pe voi.

4 comentarii la “Începe să alergi în cursa de recuperare a propriei sănătăți. Pentru tine. Pentru familia ta

  1. Florina Răspunde

    Chiar ai o familie minunata si ei chiar merita tot ce ai tu mai bun asa ca Felicitari si tine o tot asa, diferentele fizice sunt vizibile, iar cele emotionale sunt sigura ca se simt din plin 😀

  2. Nicu Răspunde

    Eu sunt la capatul celalalt al firului; adica incerc sa ma mentin la o greutate optima de jos in sus!
    Dar, principiul e acelasi! Degeaba as baga gratare si mici la greu , ca ingrasarea ar veni cu mari probleme!
    Pentru mine cel mai important principiu aplicat de cativa ani e calitatea mancarii!

  3. Sanda Nicolae Răspunde

    Bună Cristian,
    La fel ca şi tine, soţul meu a renunţat la carne, pâine şi dulciuri de doi ani de zile şi fără să facă sport, a dat jos 30 de kilograme. În prezent s-a apucat şi de sport şi e din ce în ce mai bine. Este adevărat că schimbarea este grea, dacă nu îţi doreşti cu adevărat sunt slabe şanse să reuşeşti, aaaaa şi mai e ceva, schimbarea trebuie să se transforme într-un mod de viaţă, să fie pe termen lung, altfel o iei de la capăt.
    Mă bucur pentru tine şi îţi doresc multă baftă şi voinţă în continuare.
    Ai o familie minunată ;)

  4. Izabela Răspunde

    Felicitaaaari! Si pentru scaderea in greutate, si pentru articol! E mare nevoie de oameni care sa fie cu adevarat un exemplu, sa recomande produse sanatoase, idei sanatoase. Succes in continuare!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sau comentează direct cu contul tău de Facebook: