Cum e și pârdalnica asta de pandemie… Uite proba irefutabilă că îmi afectează și ce scriu pe blog, nu doar alte chestiuni mai exterioare, ca să zic așa. Pentru că șansele ca eu să scriu așa ceva pe blog în vremuri normale (mă rog, ce or fi însemnând și alea, și după definiția cui…) ar fi fost mai mici decât șansele ca Dinamo să joace anul ăsta în Champions League.
Dar așa, iată, vin și te întreb despre all inclusive. Pentru că dorul de ducă a săpat adânc în sufletul meu în anul ăsta care a trecut… Pentru că, iată, acum realizez, zilele astea împlinesc 1 an de când nu am mai zburat. În condițiile în care înainte făceam cel puțin 10 zboruri pe an. Eh, vremuri… Care au fost și care să sperăm că o să revină cât de repede.
Așa că, dacă ai fost până acum într-o astfel de ispravă, te-aș ruga să îmi zici care-s avantajele și care-s dezavantajele. Alea testate, zic. Nu teoretice, cum ți le zic eu mai jos. Din punctul meu de vedere. Anticipativ, cum ar veni :D
Ce văd eu contra
Faptul că ai la liber mâncare și băutură. Este de departe (și singurul cu adevărat pentru mine) motiv pentru care am încercat să evit (cu destoinic succes până acum) faza cu all-inclusiv. Pentru că, spre deosebire de mulți apostoli propovăduitori ai trăitului sănătos pe linie de moderație, eu știu că sunt un păcătos. Și, dacă văd în fața mea chestiuni de băgat în gură, sunt atât de pofticios și de doritor încât prestez.
Ăsta-s eu. Măcar asta am făcut până la vârsta la care am ajuns: mă cunosc. Și știu că energiile care să mă ajute să lupt cu asemenea tentații sunt mult prea mari ca să le pot dezlănțuit cu adevărat. Și, în plus, vorba aia, te duci la all inclusive în concediu, ca să te relaxezi, nu ca să duci lupta de la Rovine împotriva cotropitoarelor copănele și halbe cu bere, știi cum zic :D
Apropo, faza cu apostolii propovăduitori de mai sus nu este la caterincă. Sau, mă rog, nu până la capăt. Adică îi apreciez teribil pe aceia care au găsit echilibrul în viața lor și care folosesc moderația în toate cele lumești. Căci eu sunt departe de așa ceva, foarte departe…
În același timp, însă, mă irită teribil cei care o îți scot ochii pentru că ai mâncat o frunză de rucola în plus sau că ai sorbit o juma de bere extra. Raportat la calapoadele lor nutrițional sfinte. Cred că fac mai mult rău cauzei decât o ajută. Dar asta-i altă discuție, poate altă dată.
Alt motiv major împotriva all inclusive eu nu am. Poate îmi zici tu.
Ce văd eu pro
Aici e simplu. Mai ales când mergi cu gașcă mare. Faptul că, cel puțin pe linie de #CeBăgămÎnGură, ești asigurat, nu îți mai bați capul cu nimic. Adică faza (care este printre cele mai puțin preferate de mine în deplasări) cu ”unde mergem să mâncăm azi?” este lăsată acasă, pe balcon, între lăzile cu sticle de bere și butoiul cu murături.
Mai ales că, am înțeles, că meniul de la bufet este atât de diversificat încât poți să satisfaci și cărnarul cărnăros și veganul veganos fără să te cerți pe tema crâșmei, știi cum zic. Deci clar un avantaj major. După mine. Care, repet, încă nu am fost la all inclusive, deci speculez.
Apoi – pentru că ideea mea de all inclusive este un resort mai mare, cât de cât – faptul că ai acolo tot felul de posibilități de a-ți duce lenea pe noi culmi (că nu știu cum să îi zic mai bine…) este, oricum o învârți, de mare angajament.
Mă refer la tot felul de piscine (cu varianta, de subtilă apreciere majoră din partea unora ca mine, de pool bar :D), de locuri de joacă pentru copii, cu monitor (să nu îmi spună mie cineva că nu vrea în concediu măcar ora aia în care să nu aibă grija celui mic!) și alte de astea de poți să îți lași narturelul simțitor să flendurească a lene pe coclaurile concediului…
Alte argumente pro eu nu am mai găsit. De asta majore zic. Poate îmi zici tu. Din experiența ta.
5 thoughts on “Eu nu am fost niciodată la all inclusive. Recomanzi? Sau nu?”
Nu stiu cine e sef la bucatarie lla voi in casa, dar zic ca este primul care trebuie sa-si dea cu parerea in cauza. Pentru ca aceea este persoana care scapa de grija meselor familiei si de intrebari de genul „ce mancam azi?”. Ca pun pariu ca nu mananci trei mese pe zi la restaurant, daca nu te duci la all-inclusive.
Stii ce zic? :)
In rest, all-inclusive difera de la o tara la alta (asa cum difera si sensul celor patru-cinci stele), iar la turci este muuuult mai ok decat la bulgari. La greci nu am gasit all inclusive, iar litoralul nostru nu exista, pentru mine. Nu am fitze, dar vreau sa ma intorc acasa sanatoasa si sa nu vand un rinichi pentru un all-inclusive la noi.
Eh, nu știi… Cine șef în casă, clar! Adică doamna :)) Merci pentru info!
O singură dată am fost în Turcia la all inclusive. Mi-a plăcut. Avantajul a fost că aveam și pe plajă sau la piscină ce să-i ofer copilului. Lui mereu, dar mereu îi e foame fix între mese în concedii.
Pe litoralul nostru am ales mereu cu mic dejun, la noi chiar nu merită all inclusive. Dar aveam dezavantajul că trebuia să car pe lângă jucării și fructe pe plajă.
Unii scriau de cozi la ALL, unde am fost noi nu a fost coadă, a fost decent, chiar mai rapid decât atunci când eram la noi pe litoral și comandam „a la carte” sau la „împinge tava” 🙃. Singurul sector mai aglomerat era cel de cartofi prăjiți 😀. În rest, era destul de aerisit. Am fost în 2019.
Contează și cum vreți să vă organizați vacanța. Dacă vreți să călătoriți, atunci ALL e risipă, dacă în schimb vreți să vă relaxați atunci ALL e o opțiune bună. Cum e o idee bună pt familiile care au copii mici.
Am fost la AI o singura data, cand copiii erau destul de mici. Nu cred ca as mai repeta experienta, desi nu a fost neplacuta. Am avut un hotel excelent (desi kitchy pe alocuri), apartament spatios, balcon, vedere la mare, plaja aproape, cu nisip fin, un restaurant imens cu feluri foarte variate, fructe, sucuri, etc, alte cateva restaurante cu specific, à la carte, la care te puteai programa, piscine, tobogane, Luna Park. (am scris pe AFA, daca vrei iti dau un link).
Nu as mai repeta experienta pentru ca ne-am simtit ca intr-o colivie de aur, complexul era luxos dar in afara nu era nimic, puteai eventual sa alegi niste excursii optionale, ceea ce noi nu am facut pentru ca erau prea mici copiii. Noua ne place sa exploram, sa vizitam locuri, nu sa stam doar la plaja si sa mancam asa ca vacanta respectiva a avut o nota de monotonie si rutina. In plus, cu copii de varsta mica nici nu prea poti profita de toate facilitatile (bauturi, program artistic, etc) iar pentru noi era cu adevarat o provocare sa ajungem la mese la orele din program pentru ca cei mici aveau somn de pranz la ore diferite, asa ca de obicei mergeam la masa pe rand.
Ca sa-ti faci o idee in acelasi an am mers si in Grecia cu masina si la Vadu cu cortul si vacanta cea mai frumoasa a fost, de departe, cea din Grecia.
In concluzie, daca vrei sa te relaxezi intr un hotel luxos, sa stai la palja, sa mananci si sa bei, si eventual sa te distrezi pe tobogana (cu copii de peste 6-7 ani) este o varianta buna. Daca vrei mai mult de atat alege o vacanta DiY.
Multumesc tare mult pentru acest comentariu, care ma ajuta la modul corespunzator :D