Așa zice Sherry Turkle. În cartea ”Redescoperirea conversației”.

Ca oameni de maketing să nu uităm că întâi suntem oameni și după aia marketing. Și că noi în activitatea noastră construim mesaje de marketing ca oameni pentru alți oameni.

Faptul că am ajuns să ne considerăm dispozitivele prieteni pare o involuție majoră. Tratăm dispozitivele ca pe oameni. Și, din păcate, tratăm din ce în ce mai mult oamenii ca pe dispozitive. Ne dorim mai mult de la tehnologie si mai putin unii de la altii.

Vreau să vă vorbesc despre 3 caracteristici pe care le avem din ce în ce mai mult: atenție parțială continuă, ignoranța ca defect moral și pseuda-empatia lui ”ca și cum”.

Atentie partiala continua. Suntem parțial atenți la toate, dar la nimic cu adevărat atenți. Și am început să nu mai fim cu adevărat atenți nici la cum să trăim cât mai bine în viața noastră. Că doar are algoritmul grijă de asta, este?

Ignoranta este considerata un defect moral, informatia este oferită ca remediu universal. A nu ști te face să pari că ești văru de la țară. Tolerat, dar disprețuit. De fapt, a-ți asuma că nu ști ceva reprezintă cel mai bun motiv pentru a învăța. A ți se părea că ști pentru că ți-a zis ceva AI și a nu ști, dar a vrea să înveți cu adevărat și este ca dușul îmbrăcat: te uzi, dar nu te speli.

Empatie. Algoritmii se comportă de ca și cum le-ar păsa. Am trecut de la apartenenta la o comunitate la sentimentul de comunitate. Ca și cum am fi parte dintr-o comunitate. Căreia îi acordăm o bucățică din atenția noastră parțială.

AI ne este oferită pe post de partener social și reprezintă un nou tip de prieten. Alegem să ne multumim cu „sentimentul prieteniei” în locul prieteniei adevărate? Alegem să ne mulțumim cu falsa prietenie parțială în loc de prietenia adevărată?

Fiecare noua tehnologie ne oferă prilejul de a ne întreba cât de folositoare ne este.

Algoritmii se schimbă constant, singura lor valoare este schimbarea continuă. Iar asta nu este o valoare. Așa cum prietenia, simțul datoriei sau binele comun sunt.

Am ajuns la stadiul în care lăsăl un algoritm să ne conducă viața. Un algoritm pentru care singura valoarea este să își schimbe permanent valorile.

Îmi repugnă această delegare a competentelor noastre morale.

Haideți să nu involuăm de la homo sapiens la homo artificialus. Că numai semn de inteligență nu este ăsta.

Notă: acestea au fost argumentele mele anti-AI în dezbaterea din Brandfluence, tabara de social media organizata de Revista Biz. Cu mențiunea că eu cred cu tărie că în marketing e musai să integrezi AI. Dar să o facem etic, așa cum am încercat să argumentez mai sus.