3 decizii care m-au ajutat să recuperez 90 de minute pe zi din timpul meu

Hai să ne lămurim din start: ai ajuns pe blogul unui tip care face multe în viață. Și vrea să facă și mai multe! Tocmai de aceea am scris acest articol.

Sunt tată. Am trei copii fabuloși. Și o doamnă a sufletului meu colosală. Pentru ei vreau să câștig cât mai multe minute din timpul meu. În primul rând pentru ei. Și, în același timp, să îmi văd de activitatea profesională cât mai bine cu putință.

Adică să prestez în continuare în cadrul agenției de marketing digital Kooperativa 2.0. Să particip în continuare la webinarii, conferițe și alte moduri de fi împreună. Și să merg înainte cu ceea ce fac pe acest blog, inclusiv cu zona de podcast.

Primesc peste 200 de mailuri pe zi. E nebunie perioada asta. Și multe dintre ele sună cam așa: ”Bună ziua, vreau promovare pe internet. Cât mă costă?”. Atât. Și am de ales între a nu răspunde sau a răspunde știind că o să mă întind cale de mai multe mailuri până să pot măcar să înțeleg dacă pot ajuta.

La mesajele de pe Facebook și de pe Linkedin răspund cu mare întârziere. Că acolo e și mai complicat decât pe email. Căci, nu-i așa, îmi ia niște timp numai să îmi revin din uluiala cauzată de un mesaj precum ”dacă nu mai am chef să fac vânzări, ce îmi recomanzi să fac?”.

La mesajele de pe Instagram nu răspund deloc. Nici la cele de pe Twitter. Mă rog, în cazul Twitter nu e mare gălăgie pe acolo, pe această rețea aproape vie…

Dar tocmai pentru că trec prin niște zile super-pline și trec prin ele și în perioada asta de carantină, am început să mă gândesc cum să îmi eficientizez activitatea. Da, știu, sună clișeistic, dar spune-mi tu, nah, cum să îi zic altfel!

Și vreau să îmi eficientizez activitatea ca să pot face tot ce îmi propun să fac în fiecare zi și să nu renunț nicicum la obiectivul principal pe care mi l-am propus cu ceva ani în urmă:

Să mă simt eu bine în viața mea și mai ales să petrec cât mai mult timp cu familia.

Ca să îmi ating acest obiectiv fundamental, este musai să renunț la ceva. Căci, în ciuda unor zvonuri, și ziua mea are tot 24 de ore, nu mai multe :D

Cu mențiunea că am făcut cele trei chestii de mai jos în timp ce oricum sunt în plin program de #După18FărăWeekend. Program pe care am văzut că îl aplică din ce în ce mai mulți. Ceea ce pentru mine este o mare, mare onoare :)

Bun, sigur că în perioada asta mai de criză, nu aplic la literă programul ăla. Aș fi fariseu să zic asta. Adică toată lumea este cu josul în sus și eu să mă dau rotund că o ard aspirațional? Nu, desigur. Am ieșit din limitele programului în perioada asta, așa este. Dar nu cu mult. Chiar nu cu mult.

Și, când reintrăm în normalitate – cum o să arate normalitatea asta…-, o să mă reîntorc la litera programului: după 18.00 în timpul săptămânii și integral în weekend îți urez mult succes să dai de mine :)

Am renunțat la atenția la detalii

Primul lucru la care am renunțat este atenția la detalii. Iar asta se vede cel mai tare în scris. Scriu repede. Și scriu mult. Și de cele mai multe ori cu greșeli. Nu recitesc ce am scris. Îi dau drumul așa, la prima mână.

Cu riscurile de rigoare să mă acuze unii care au mult mai mult timp decât mine – și pe bună dreptate, desigur – că sunt agramat, că fac greșeli. Dar este un cost pe care mi l-am asumat. Ca să pot face cât mai multe lucruri.

Cel mai des se vede asta în newsletterul meu. Pe care îl trimit celor 4.200 de abonați de trei ori pe săptămână. Luni, miercuri și vineri. Dimineața. Așa au decis ei, într-un sondaj, când i-am întrebat cum ar fi mai bine. Apropo, dacă vrei să te abonezi, poți să o faci aici.

Cât timp am câștigat făcând asta? Am calculat. Și am câștigat mai bine de o jumătate de oră pe zi, pe medie. Ceea ce este enorm! Mă rog, pe calendarul meu care duduie în perioada asta.

Am renunțat să răspund la mailurile care nu îmi sunt adresate direct

Un alt ceva la care o să încep să renunț în curând – de fapt, azi este prima zi în care fac asta – este să nu mai răspund la mailurile în care sunt în cc sau în bcc. Nu pentru că nu ar fi acolo ceva informație de calitate (uneori chiar se întâmplă). Ci pentru că pur și simplu de undeva trebuie să tai. Și criteriul ”nu mi-a trimis doar mie mailul ăsta” este unul care mi se pare chiar ok. Cred, cel puțin, că e ok…

O să le citesc. Așa, în diagonală. Și, dacă îmi place ce văd, o să folosesc informația. O dau mai departe, o bag în newsletter, scriu ceva pe interneți, văd eu. Dar nu o să mai răspund.

Bine, dacă îți vine să mă întrebi ”dar de ce ai răspuns până acum la astfel de mailuri care nu îți erau adresate direct ție?”, poți să o faci. Răspunsul este mai complicat. Și ține de construcția mea de brand personal. Care a funcționat. Foarte bine chiar.

Dacă vrei, îți pot zice mai multe dacă îmi dai un email pe cristi@kooperativa.ro. Căci știu sigur că o să mi-l adresezi doar mie, știi cum zic :))

Bref, am obținut beneficii făcând asta, răspunzând la aceste mailuri. Doar că acum obțin mai multe beneficii fâcând altceva. De aceea o să renunț la modul ăsta de lucru.

Cât timp mă aștept să câștig făcând asta? Am estimat, după doar câteva zile în care am aplicat acest principiu, că o să câștig cel puțin jumătate de oră. Ceea ce, din nou, este enorm! Mă rog, pe calendarul meu care duduie în perioada asta.

Am renunțat la newslettere

La cele la care oricum eram abonat pe principiul ”nice to have”. Adică îmi place din când în când ce primesc de la sursa respectivă, dar nu aș zice că nu pot trăi fără informațiile alea. Am renunțat la multe. Și o să renunț și la mai multe în următoarea perrioadă.

Cu toată părerea de rău inclusă. Spre exemplu, unul din newsletterele mele favorite este la un site de arheologie. Care nu mă ajută de nicio culoare în activitatea profesională. Dar pe fanul de istorie care sunt îl ajută în draci.

Ideea este să eficientizez timpul pe care îl petrec pe partea profesională. Mă ajută newsletterul de arheologie la ce fac în viața profesională? Nope.

Bine, aș putea să forțez limitele și să zic că mă ajută. Așa, indirect. Doar că m-aș minți singur. Și, în plus, din nou o zic: la ceva este musai de renunțat. Iar astfel de newslettere sunt opțiunea firească. Enervantă, frustrantă, dureroasă pe alocuri. Dar firească și necesară pentru atingerea obiectivului.

Cât timp o să câștig făcând asta? Am calculat acum în weekend cât timp îmi ia să citesc newsletterele care intră în categoria asta ”nice to have”. Și, după caz, cât timp îmi ia să citesc articolele pe care le deschid din newslettere.

Nu o să îți vină să crezi. Cum nici mie nu mi-a venit să cred când am văzut calculul: am consumat cam 40 de minute din timpul meu. Ceea ce, din nou, este enorm! Mă rog, pe calendarul meu care duduie în perioada asta.

Bun, doar făcând aceste trei lucruri de mai sus, un calcul simplu îmi arată că economisesc cel puțin 1 oră și jumătate. Pe zi. 90 de minute. Ceea ce este enorm! Și nu doar pentru calendarul meu care duduie în perioada asta. Ci pentru oricine, în orice perioadă.

Dacă tu știi alte modalități prin care să mai recuperez – că eu așa îi zic la acțiunea asta :D – niște minute, să zici. O să mă ajuți nu doar pe mine, ci pe toți cei care îmi fac onoarea să mă citească.

Pardon, care îmi fac onoarea să își consume din timp ca să mă citească :D

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Distribuie pe Whatsapp

10 thoughts on “3 decizii care m-au ajutat să recuperez 90 de minute pe zi din timpul meu”

  1. Sunt un pic dezamagit, tu care stii atat de multe, am crezut ca ai aflat secretul ala…cum sa dormi 8 ore in 45 de minute. Ca sa ai si mai mult timp.

  2. Nu îți este teamă de faptul că renunți, poate involuntar, la acele mici lucruri care îți provoacă plăcere şi te relaxează timp de câteva minute într-o pauză?
    Mi-a atras atenția newsletter-ul de arheologie, din categoria asta. Cum faci diferența între cele care îți plac şi te relaxează şi cele care îți plac, dar doar îți mănâncă timpul?

    1. Nope, nu mi-e teamă. Una din chestiile pe care l-am învățat în viață este să nu îți pară niciodată rău după o decizie luată :) Altfel, cum aleg? Mă uit dacă mă ajută profesional sau nu. Atât. Subiectiv, desigur. Ca orice alt lucru pe care îl faci în viață, de altfel. Cât despre relaxare, am cărțile și muzica. Ambele sunt infinite :)

  3. ”Mă ajută newsletterul de arheologie la ce fac în viața profesională? Nope.”
    Păi totul se reduce la viața profesională acum? În cazu ăsta, ar dispărea social media cu totul. :)
    Probabil că renunți la newsletter-ul acela pentru că nici în afara vieții profesionale nu-ți aduce vreo informație relevantă.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

4300 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)