Trăim într-o lume cu o singură sursă de lumină, aşa că trebuie să ne încredem în umbre

Am vrea să trăim într-o lume perfectă. O lume angelică. O lume în care lumina să fie nu doar undă sau particulă, ci lege a firii. O lume în care umbra este doar o idee, un bau bau de care nu se sperie nimeni pentru că, nu-i așa, în sufletul nostru de ființe care trăim într-o lume perfectă nu este loc de spaime, deci, pe cale de consecință, umbra nici măcar nu există.

Trăim, însă, într-o lume imperfectă. Într-o lume în care demonii par îngerii și îngerii par demoni. O lume în care lumina există doar ca să lumineze și să potențeze întunericul. O lume în care umbrele sunt, în fapt, dovezi de necontestat că lumina există, doar că există în diverse forme, la diverse intensități și în contexte și nuanțe de întuneric diferite (căci ce altceva este umbra decât promisiunea întunericului absolut?).

Trăim într-o lume cu o singură sursă de lumină, aşa că trebuie să ne încredem în umbre.

Fără umbrele din viața noastră nu am putea aprecia cu adevărat ce binecuvântare este lumina. Fără umbrele din viața noastră nu am ști că singura creatoare de umbre este, de fapt, lumina. Fără umbrele din viața noastră nu am înțelege cu adevărat cât de urât ar putea fi întunericul.

Photo by Matthew Ansley

Oamenii au în ei lumina. Dar au în ei și umbre. În unii este mai multă lumină, în vreme ce în alții este mai multă umbră. Dar, indiferent de proporție, cele două coexistă în fiecare om.

În fiecare om, există o sursă de lumină, nu o sursă de umbră. Umbrele nu au sursă. Umbrele există doar ca rezultat al luminii. Sursa umbrelor este lumina. Ucigașa umbrelor este, în instanță, tot lumina.

Om perfect nu există. Dacă ar exista, ar trebui să fie un om care are în interior doar lumină, nici un pic de umbre. Dar ar fi o lumină singură, lipsită de un termen de comparație. Ar fi o lumina autosuficientă, care își ajunge sieși. Doar că orice lumină care nu dă naștere unor umbre nu își atinge scopul de a fi lumină, este o lumină perfectă, dar cu existență ratată.

Perfecțiunea luminii este dată de perfecțiunea umbrelor cărora le dă naștere. Și de controlul luminii asupra acestor umbre.

Pentru că, în cele din urmă, când se stinge lumina din noi, mor și umbrele…

3 comentarii la “Trăim într-o lume cu o singură sursă de lumină, aşa că trebuie să ne încredem în umbre

  1. mihai Răspunde

    Și umbrele au…șliț :) https://mcscrib.blogspot.ro/2015/11/luni-sau-slitul-antitero.html
    PS : Merci Beaucod-chinezule că nu mă banezi, și astfel mă mai citesc și niște americani & so…
    …A propos : asta ar fi o temă pentru Voi, cei de la blogalinitiative…
    Deci :
    E bine și frumos ca Marii Bloggeri să-i baneze pe Micii bloggeri (flămânzi de afirmare :)) – saaau…
    și mai frumos ar fi ca, DACĂ le plac ideile lor – să-i ajute să se afirme, să fie citiți (chiar și printr-un clik pe blogurile Voastre ?… (mă refer la faptul că din când în când mai pun și io câte-o nucă-n perete, ca link pe blogurile Voastre :)…
    PS : îmi place de kooperativa voastră… Un singur lucru m-a enervat, faptul că nu am câștigat nimic la concursurile Voastre… Ulterior m-am prins că nu povestea contează – ci Reclama Deșănțată !…
    Iar mie reclama nu-mi place, din principiu : în 99% din cazuri e mincinoasă…
    „Decât” să scriu, ca un scrib… Și să mă hlizesc : la alții, și la mine…
    Noah… Dar în rest – succes și baftă !
    Căci viața-i scurtă, reclamele trec, pietrele rămân :)…

  2. mihai Răspunde

    …sorry, acu văd ce-am scris – înduioșătoare repetiții !! – cre că mi s-a suit la cap vinul ăla cu apă, permis la doo săptămâni odată :))…

  3. Ionut Răspunde

    Interesant articol, foarte poetic scris.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sau comentează direct cu contul tău de Facebook: