Haideți să facem portretul robot al intelectualului din ziua de azi

Aș vrea să vă propun să încercăm să ”desenăm”, măcar în mare, potretul unui intelectual modern. Adică să înțelegem cum vedeți voi un intelectual din anul de grație 2017 (pentru că, nu-i așa, la cum se mișcă lumea asta, intelectualul de peste 2 ani s-ar putea să fie total diferit de cel de anul acesta).

Propuneți una sau mai multe trăsături pe care credeți că le are sau ar trebui să le aibă intelectualul din zilele noastre.

Eu voi centraliza toate propunerile voastre și o să încerc să realizez portretul unui astfel de intelectual ”perfect”, dacă vreți, așa cum îl vedeți voi. Așa, ca idee ajutătoare, dacă vreți, puteți să și nominalizați pe cineva care vi se pare că se apropie cel mai mult de ideea voastră de intelectual modern, ca să ne fie mai ușor (prin personalizare) să înțelegem la ce vă referiți.

Ce este un intelectual (teoretic vorbind)

DEX ne spune așa: (Persoană) care, prin preocupări sau profesie, folosește creator intelectul; persoană a cărei principală sursă de existență o formează munca intelectuală.

În literatura de școală, care ne învață despre cele trecute vremuri, intelectualul – ca tipologie de lucru, dacă vreți – era foarte ușor de identificat. Adică vorbeam despre câteva profesii (una din diferențele majore față de vremurile de acum, când suprapunerea asta nu prea mai există) care intrau în categoria aceasta: dascăl, preot, scriitor, poet, artist (în general), jurnalist (mai înspre perioada războaielor mondiale) și încă vreo câteva alte meserii (în funcție de perioada la care facem referire). Mult mai ușor să răspunzi la o teză cu subiectul ”Dați exemple de intelectuali de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX”, nu-i așa? :)

Apoi comunismul a adus cu sine ”o luare la pilă” a termenului de intelectual, care a început să fie asociat și altor meserii, și anume cadrelor înalte de partid (evident că și țața Elena Ceaușescu era intelectuală, deși nu cred că știa nici numele să și-l scrie), inginerilor (țin minte – eram copil – și acum o ceartă serioasă dintre un profesor și un inginer, prieteni de familie, pe tema asta – de parcă, vezi doamne, conta atunci, în vremurile alea mizerabile, așa ceva…), doctorilor (aici era pe sistem de ”mamăăăă, câte cărți citește un doctor până ajunge să te taie…”). Plus alte câteva meserii care au fost upgradate la ”intelectual”.

După Revoluția din 1989, termenul de intelectual a pățit exact ce a pățit cam toată societatea românească, în întregul ei: o exacerbare cruntă a mândriei de a fi ceva, urmată de o prăbușire îngrozitoare în propria neputință de a înțelege ce se întâmplă și de a se înțelege pe sine.

Intelectualul dascăl a căzut în picaj, de la o profesie respectată în societate la una aflată la baza piramidei trofice ocupaționale, urâtă de elevi și disprețuită de părinți. De aceea vin și întreb, mai este dascălul un intelectual?

Intelectualul jurnalist a început să se auto-consume de la ”o găină a născut un pui viu”, moment antologic al începutului sfârșitului acestei meserii, care a mers din prost în mai prost (nu vorbim aici de lăudabilele excepții, ci de imaginea per ansamblu). De aceea vin și vă întreb, mai este jurnalistul un intelectual?

Intelectualul inginer a trecut de la respectul gen ”să trăiți, domnu inginer!” la blazatul și, pe alocuri, enervatul ”încă un inginer, ce dracu să mai facem și cu ăsta”, auzit din ce în ce mai des în ultima vreme. De aceea vin și vă întreb, mai este inginerul un intelectual?

Și întrebările de genul acesta pot continua pentru toate tipurile de intelectuali cu care ne-am obișnuit până acum. Există, cred, o excepție: Intelectualul scriitor cred că rămâne, totuși, constanta intelectualismului, dacă vreți, în tot această perioadă. Probabil pentru că, dacă excludem (exercițiu cam cretinel, dar necesar discuției) componenta de scriitură din ce face un scriitor, rămânem cu fix nimic. Așa că, evident, scriitorul a fost, este și va rămâne un intelectual. Chiar dacă unii… în fine, lăsăm discuția asta pentru alt prilej.

Au apărut noi intelectuali?

Vă întreb direct, că doar în zona asta suntem: bloggerii, influencerii din social media sunt niște noi intelectuali? Bine, nu toți, desigur, dar sunt mulți care ar putea măcar să intre în discuția aceasta.

Alte meserii din zona de digital (community manager, copywriter etc.) intră în categoria de intelectual? Sau programatorii, la o adică, pot fi considerați intelectuali? Creează unii dintre aceștia un fel de opere de artă de sorginte modernă? Discuția este deschisă, desigur.

Vedetele sunt intelectuali? Nu discutăm dacă sunt de porc (așa cum sunt multe, desigur), ci cât de mare impact au asupra modelării minților unor generații întregi. Putem măcar discuta la nivel teoretic despre aceasta, oricât de ciudat ni s-ar părea să asociem termenul de celebritate cu cel de intelectual (ok, pe asta chiar am forțat-o maxim, dar cred că ar trebui, când discutăm astfel de chestiuni, să forțăm un pic limitele, tocmai ca să avem niște puncte de referință ajutătoare).

Gândiți-vă și voi la niște noi intelectuali. Sunt sigur că vă vin în minte mai multe ”meserii” care măcar pot fi susceptibile de a intra în această categorie, dacă nu mai mult.

Ce nu este intelectualul

Vorba lui Einstein: orice poate ști, puțini sunt cei care și înțeleg. Plecând de la această rostire, vin și întreb: intelectual este cel care știe multe, dar nu prea le înțelege pe toate sau cel care știe cât trebuie și care înțelege foarte bine ce știe? După mintea mea, cred că răspunsul la această întrebare ne-ar ajuta să definim intelectualul zilelor noastre. Sau, mă rog, să îl înțelegem, să îi înțelegem rostul în lume.

Este intelectual cel care citește multe cărți? Da și nu. Dacă ai citit toată seria Sandra Brown și încă 14 colecții de genul, se cheamă că ai citit mult. Dar ești un intelectual? Comparat cu cineva care a citit cam un sfert din ce ai citit tu, dar în a cărui lectură intră și impresionanta serie a lui Mommsen ”Istoria romană”, nu, nu ești intelectual. Doar un cititor feroce.

Ești intelectual dacă te uiți la emisiuni de popularizare știinifică (gen Discovery) și știi câte ceva din multe, neștiind mult din mai nimic? Nu prea cred. Sau, mai bine zis, nu prea cred că ești pe definiția veche a intelectualului. Poate că acum, în epoca google, s-ar putea să bifezi această categorie.

Ești intelectual dacă ai o cultură generală impresionantă? Well… Să vă dau un exemplu. Am fost odată într-o deplasare mai lungă cu mai mulți bloggeri și jurnaliști. Și, la un moment dat, pe televizorul din holul în care așteptam rula ceva emisiune la BBC gen ”Știi și câștigi”. Un coleg de deplasare a putut răspunde la absolut toate întrebările. Impresionant, desigur. Doar că, vedeți voi, respectivul era subțirel rău din orice alt punct de vedere. Avea doar o memorie extraordinară. În rest, relativ agramat (ca să nu zic mai rău).

Cică există mai multe tipuri de intelectual

Când mi-am făcut documentarea pentru acest material, am găsit și acest articol, semnat de Prof. Univ. Dr. Daniel David. Care m-a amuzat. Nu în sensul rău, desigur, ba dimpotrivă. Căci nu m-aș fi gândit că și intelectualii români pot fi împărțiți pe mai multe căprării :)) Dar există această împărțeală. Pe care v-o redau mai jos, în mare.

Intelectualul minim. Adică cel a cărui singură calitate intelectuală este că aparține unei meserii care este considerată intelectuală.

Intelectualul standard. Adică trăsăturile unui intelectual minim la care se adugă un bagaj rezonabil de cunoștințe de istorie universală și de istorie a României.

Intelectualul de marcă. Care are tot ce au primele două categorii, desigur, dar și un aport propriu cultural și – zice specialistul – este și implicat în activitatea ”cetății”.

Mai există o categorisire a intelectualilor, pe care am găsit-o în acest articol, semnat de Liviu Rusu (unde se analizează pe larg subiectul, cumva mai tehnic) și care, în mare zice că există Intelectualii Majori fundamentali și Intelectualii Minori de armonie; Intelectualii Compleți și Intelectualii Parțiali; Intelectualii de frontieră și snobii.

Închei acest articol cu reluarea rugăminții de a mă ajută să conturez un portret al intelectualului modern și să îmi spuneți în comentarii una sau mai multe trăsături care credeți voi că se potrivesc unui intelectual modern. Mulțumesc!

26 comentarii la “Haideți să facem portretul robot al intelectualului din ziua de azi

  1. mihai Răspunde

    …un om care dovedește că vorbește corect românește ;
    …un om care n-a trecut prin școli ca gâsca prin apă…;
    …un om care citește măcar 2-3 cărți într-o lună ;
    …un om care-si ia informația din mai multe surse și o filtreză cu propriul creier ;
    Etc.
    PS : ne sfătuiai să nu scriem mai mult de o jumătate de pagină pe blog – păi de ce nu te ții de sfat ? :))…

    • Cristian China-Birta Răspunde

      Mulțumesc pentru traăsăturile pe care le-ai zis, le pun la dosar! :D

      Cât despre ”să nu scriem mai mult de o jumătate de pagină pe blog”, când păcatele mele am zis așa ceva?! Poate te referi la strategia pe care sa ți-o creezi pentru blog, care încape lejer pe juma de pagină, aia clar am zis :)

  2. Tibi Răspunde

    Dupa parerea mea nu are nicio legatura meseria sau profesia in discutie. Facultatea te specializeaza in ceva anume. Diploma de licenta, de master sau de doctorat nu te recomanda ca fiind neaparat un intelectual. Ci doar un tip care stapaneste perfect un teritoriu. Intelectualul trebuie sa fie o persoana foarte citita, educata, stilata, care poate fascina prin discurs si cunostinte. Poate fi un mix intre om de stiinta si artist. Cu un dar oratoric deosebit si multa cultura, poti spre exemplu fascina auditoriul vorbind despre legile cuantice. Cred de asemenea ca intelectualul de ieri poate fi si cel de maine sau din viitorul indepartat. Nu are legatura cu social media, cu internetul sau computerul. Exemplu de intelectual modern? Mai degraba intelectual in viata, pt ca modernismul n-are legatura cu intelectualul. Mi-e greu sa cred ca un intelectual alearga prin mall-uri sa-si cumpere un tricou Lacoste sau ca il intereseaza ce a mai creat Botezatu. Razvan Theodorescu, spre exemplu. Plesu, Paleologu… Parerea mea!:) Petre Tutea…

    • Cristian China-Birta Răspunde

      Mulțumesc tare mult pentru acest comentariu foarte pe subiect și care ajută mult la ce mi-am propus să fac :)

    • Radu - Danut Munteanu Răspunde

      Din pacate ai descris intelectualul perfect exact la fel cum ai descrie impostorul perfect.

  3. Gina Bradea Răspunde

    Hm, o tema excelenta!
    Multi se cred intelectuali si nu sunt, multi sunt intelectuali fara sa stie asta sau pur si simplu, fara sa-i preocupe aspectul.
    Un intelectual, in opinia mea, este cel care are intelectul dezvoltat, dar si bun simt. Sunt oameni cu zeci de diplome, au facut facultati, mastere, poate si doctorate, dar sunt agramati si nu stiu sa lege doua idei coerente. Pot doar sa copieze, fara nimic original, fara sa fie in stare sa creeze.
    Sunt oameni care citesc mult (sau doar se lauda), au o anumita pojghita de educatie si cultura generala, dar la creatie personala sunt zero barat, tabula rasa.
    Cred ca poate sa creada in Dumnezeu, nu cred ca religia are treaba cu intelectul. Poti fi intelectual fara sa fii agnostic, dar daca esti habotnic, pur si simplu te lauzi, ca intelectual nu esti :)
    Sunt oameni inteligenti, in pozitii cheie, influenceri, care se cred intelectuali, dar sunt de fapt psihopati.
    Am spus ce nu este intelectualul.
    Acum sa spun ce cred eu ca este intelectualul:
    Un om educat, care a citit si citeste. Cititul poate fi print sau/si online. Nu conteaza cate carti citeste intro luna, ca nu e la norma. Dar intelectualul este omul care isi foloseste inteligenta creativ, care creeaza ceva original prin puterea mintii.
    Intelectuali sunt:
    -Dascalii care au un rol urias si decisiv in modelarea intelectului generatiilor de maine. Pentru mine sunt prima si cea mai importanta categorie de intelectuali.
    -Scriitorii, poetii, jurnalistii, bloggerii. Bine, aici e atat de cu du-te vino de-ti vine sa-ti dai picioare-n fund singur. Aici intra cei care gandesc si produc ceva original, izvorat din chestia aia (decorativa adesea) purtata pe umeri.
    -Medicii si preotii. Acestia ar trebui sa fie un etalon de cinste si inteligenta si bun simt. …..no comment.
    Un intelectual ar trebui sa vorbeasca si sa scrie corect romaneste (ne referim la cei romani, sau alta limba materna-paterna). Si ar trebui sa mai stie inca minim 1 limba straina la nivel scris, citit, vorbit.

    • Cristian China-Birta Răspunde

      Mulțumesc pentru aprecierea pentru alegerea temei, să știți că m-am gândit mult dacă să lansez o astfel de discuție, care, pentru mulți, nu este atractivă. Din fericire, oameni care dumneavoastră mă fac să cred că am luat o decizie bună :)

      Mulțumesc tare mult pentru comentariu, apreciez foarte mult ce ați spus!

    • dinu Răspunde

      Preotii intelectuali? Or fi si exceptii, nu zic, oameni saraci, de la tara, care initial au crezut ca nu au alta sansa, dar dupa aceea s-au hotarat sa citeasca si o a doua carte.

  4. dinu Răspunde

    Portretul robot al intelectualului? Incercati, mai intai, sa faceti un portret robot al robotului. Veti descoperi, probabil, ca e mult mai dificil decat pare, ca rezultatul e discutabil si ca, de fapt, nu serveste la nimic.

    • Cristian China-Birta Răspunde

      Totuși, eu merg înainte cu inițiativa mea. Să fac portret robot al robotului nu mi-am propus. Pentru că, aveți dreptate, nu ar ajuta la nimic.

  5. Andrea Răspunde

    Sine qua non : deschis la minte, dar cu suficient simţ practic să nu-şi piardă minţile prin deschidere; cu vorbele la el, dar nu aşa de multe încât să facă monolog din orice conversaţie; implicat în ceea ce face, dar nu obsedat; şi în special, hotărât sa termine ceea ce a început decit cu multitasking propensity. Că e mai preocupat de binele celei de a şaptea generaţii viitoare decât de buzunarul propriu, se subînţelege.
    Exemple? Michio Kaku, Frank Herbert, Marguerite Yourcenar, James Cameron, Yukio Mishima, doar din ultimul secol. De antan, sunt prea mulţi. Ai noştri sunt şi aşa puţini, oricum îi ştie toată lumea de pe aici.

    • Cristian China-Birta Răspunde

      Mulțumesc! Dar să știți că nu e chiar așa, adică lumea nu prea îi știe pe ai noștri, de aceea nu ar fi rău, dacă puteți, să menționați măcar câțiva :)

      • Andrea Răspunde

        Scuze, da’ despre ce vorbim? Păi daca nu ştim despre Noica, Brâncuşi, Blaga, Odobleja, Cioran, Ţuţea, Steinhardt, Moisil, Mangeron, de ce ne dăm cu parerea ref this particular topic? Nu mai spun despre profesoara mea de limba română, că oricum n-o ştie nimeni, şi nici nu cred că ea ar fi vrut …

        • Cristian China-Birta Răspunde

          Ah, apelul la istorie e mereu foarte bun! Doar că eu mă refeream la intelectuali contemporani. Ca să înțelegem aplicat, dacă vreți, despre ce vorbim. Pentru că, altfel, când vorbim despre Brâncuși și îl folosim ca termen de comparație… :)

  6. Mircea Vasilescu Răspunde

    Greu lucru v-ați propus, dar s-ar putea să fie palpitant :). Se întîmplă că am citit mult, de cîțiva ani încoace, despre „intelectualii publici” în SUA, Franța, Marea Britanie și-am constatat că peste tot există preocuparea de a dezbate și a redefini rolul intelectualilor în vremurile noastre. Așa încît mă tem că definițiile mai vechi (a lui Julien Benda din „Trădarea intelectualilor”, a lui Sartre și altele) nu mai sînt suficiente. Sigur că multe dintre trăsăturile „vechi” rămîn valabile, dar în zilele noastre prezența intelectualilor în societate e filtrată prin mass media, prin rețelele sociale etc. Așa încît, dacă vor să aibă impact asupra publicului, trebuie să fie buni comunicatori: să știe, de pildă, să-și transmită ideile și erudiția pe înțelesul unui public mai larg. Dar asta le poate crea dileme și probleme: în Franța, de pildă, de multă vreme li se reproșează unor personaje foarte mediatizate precum Andre Glucksmann sau Bernard-Henri Levy că sînt „intelectuali mediatici” și nu mai sînt „adevărați intelectuali”, căci apar prea des la televizor să-și dea cu părerea…
    Și cred că le mai trebuie ceva: o adaptare a instrumentelor cu care privesc lumea la dinamica extraordinară de azi. Manuel Castells, în „The Network Society”, le reproșează intelectualilor că analizează transformările provocate de noile tehnologii cu unelte care erau valabile în „vechea” societate.
    Altminteri, sînt curios cum va ieși portretul-robot :). Succes!

  7. Adrian R Răspunde

    Nu fac portret robot, spun doar ca intelectual in ziua de azi, in Romania, oriunde in lume, este acela care citeste! Mult, mult, mult, si de toate, da, chiar literatura contemporana, e un fond imens de carte extraordinara in toata lumea, scriitori exceptionali, culti, participanti activi la viata sociala, economica, politica etc. Esti esti de porc ( scuze!) sa te prezinti intelectual, sa vrei sa porti o discutie, sa vrei sa reprezinti ceva, sa fii cineva, recunoscut intr-un domeniu si sa nu citesti, sa nu cunosti ce carti noi au mai aparut, ce autori sunt relevanti! La noi incultura, ignoranta referitor la asta este crunta, evidenta, cumplita, toti gasesc o scuza, e rusinos cum incearca uniii sa se fofileze cand ii intrebi ce carte citesc, asta in cazul in care nu fac misto superior ca ei n-au nevoie, ca la ce le foloseste, pai, se vede in societate… la varfuri, cum vorbesc, ce vocabular au, cum leaga doua vorbe, cat de informati sunt si cum habar n-au sa faca niste asocieri, de unde sa-ti vina toata astea cand tu n-ai mai deschis o carte?! Deci la noi cititul e ceva rusinos, e incredibil, si mai incredibil e sa vezi ca ni se pare firesc, ca n-avem nicio jena cu asta, ba inca ii mai luam si la misto pe aia care mai sunt prinsi cu o carte in mana.
    Asta insemna intelectual, un om informat, un om care citeste macar 4 carti intr-o luna, ca de diplome ne-am convins ce insemna in tara asta, licentiati, masteranzi, doctoranzi care n-au mai citit o carte din liceu. Faceti o campanie de lunga durata pe tema asta, poate ne mai miscam.
    Puteti incepe de aici, vedeti ce oameni citesc si ca citesc, ce insemna si ce sunt azi oamenii astia.
    https://www.washingtonpost.com/news/acts-of-faith/wp/2017/07/21/the-death-of-reading-is-threatening-the-soul/?tid=ss_fb-bottom&utm_term=.a9a6602b7138

  8. Cristina Răspunde

    Nu stiu de ce nu mi-a placut niciodata definitia DEX-ului. Intotdeauna am asociat idea de intelectual cu aceea de om care intelege inlauntrul lucrurilor, fenomenelor, informatiilor. Ceea ce inseamna ca un intelectual nu are de a face musai cu scoala/meseria facuta. E drept insa, ca sa intelegi lumea si lucrurile in profunzime, sa fii in stare sa combini bucatele de lume si sa le dai forma si glas ai nevoie de activitate cerebrala intensa, de empatie, de bagaj cultural si experienta de viata.

  9. Teodora Colț Răspunde

    Nu cred că intelectualul mai e, în vremurile noastre, ușor de limitat la meseria intelectuală pe care o practică. Nici nu-l putem…extinde spre o definiție de tip ”omul renașterii”, interesat și (auto)școlit în toate domeniile, pentru că specimenele de genul acesta sunt rarissime. Aș plasa, poate, definirea, undeva spre mijloc între aceste două extreme, gândind intelectualul ca fiind, necesarmente, curios și cu mintea deschisă spre lumi cu care nu are musai de-a face zilnic – poți fi intelectual în timpul liber și, știu eu, fierar-betonist la serviciu. Nu atât cantitatea de informație deținută ar fi să definească intelectualul, ci disponibilitatea de a…-i da târcoale, de-a o învârti, suci, răsuci și a vedea unde te poate duce. Ca să rezum, cumva, vorbirea semi-coerentă de până amuș, aș defini intelectualul ca pe un explorator sau cercetător în sau prin tărâmul gândirii.

    • Cristian China-Birta Răspunde

      Foarte bun inputul, mulțumesc mult! Cam înspre direcția asta înclin și eu, personal. Doar că, în acest caz, o să fiu doar un centralizator al părerilor dumneavoastră :)

  10. Gergely Zsuzsa Răspunde

    -Mereu deschis si foarte curios
    -Plin de empatie, fiindca altfel n-ai cum sa vezi cat de colorata este lumea
    -Citit – daca nu citesti, nu reusesti nici sa vorbesti intr-un stil acceptabil, iar adevaratul intelectual isi impartaseste ideile, punindu-i si pe ceilalti sa gandeasca (daca si ceilalti citesc)
    -Nu manipuleaza, doar intreaba. Nu poate fi manipulat.
    -Nu pica in plasa egocentrismului sau a urii (cei plini de ura isi pierd valorile intelectuale)
    A doua categorie:
    -sa stii foarte multe despre un domeniu, dar aproape nimic despre alte domenii (un IT-ist e intelectual, dar putini dintre ei sunt preocupati de alte domenii, sau nu au timp pt.asa ceva)
    A treia categorie:
    -de exemplu un chirurg extrem de bun, care canta la vioara sau picteaza superb (Nu demult mai erau concerte date de doctori, si expozitii cu lucrarile lor. Nu stiu daca mai exista asa ceva, dar in principiu un intelectual – mai ales cel care lucreaza zilnic cu oameni – e interesat de filosofie, de psihologie si de estetica
    A patra categorie:
    -nu e intelectual, dar se crede si cu asta se afiseaza

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *