Ce vedeți în titlu am zis la un eveniment unde am fost invitat în calitate de părinte. Ok, și de influencer. Dar io m-am dus în primul rând ca părinte, așa să știți!
Căci pentru mine a fi tată este în topul cel mai de sus al modurilor mele de a fi, ca să îi zic așa, fix bară în bară cu a fi soțul doamnei sufletului meu (aproape că îmi vine să zic pe sistemul ”soțul patroanei” :D).
La evenimentul cu pricina, organizat de URSUS Breweries (yeap, un producător de bere vorbind despre cum să ne creștem copiii, felicitări pentru inițiativă!), am avut-o alături pe Anca Serea. Cu care mă potrivesc brici: zici că suntem de pe afișul Beauty and the Beast :D
Am ciocnit un pahar cu ocazia asta. Unul cu apă. Ca niște părinți responsabili (mai mult ea decât eu). Ca niște părinți însetați (mai mult eu decât ea :D).
Bine, Anca și cu mine am fost invitați în calitate de părinți de mulți copii (9 în total, Anca 6 – mamă eroină, ce să mai! -, eu 3). Dar și de oameni care mai le știm cu vorbele, cum ar veni.
În sensul că, de multe ori, deși specialiștii sunt absolut de aur în ceea ce fac, atunci când vine vorba să explice chestii mai tehnice, așa, parcă nu își mai găsesc… vorbele.
Mă rog, așa se întâmplă de regulă când suntem invitați la evenimente de genul acesta. Doar că de data aceasta toți invitații, specialiști sau nu, au fost foarte buni vorbitori, unii chiar captivanți.
Dar nu acesta este subiectul articolului. Deși, ca recomandare, dacă vedeți undeva o posibilitate de a le auzi vorbind pe următoarele doamne (Daniela Gheorghe – psiholog, Carmen Anghelescu – psiholog și Cristina Koleci – trainer și career coach pentru copii și tineri), să nu ratați ocazia. Căci multe am învățat de la ele la întâlnirea organizată de URSUS Breweries, adevăr vă spun eu vouă…
Ce am zis în titlu este doar o vorbă de asta gen de pus pe tricou :)) Care mi-a ieșit spontan. Și care a prins. Tocmai pentru că este foarte adevărată.
Pentru că nu cred că există vreun părinte care să aibă pretenția (ca să nu îi zic tupeul…) că este un părinte perfect.
Și v-o zice unul care am făcut oareșce carieră cu aroganța mea funciară. Doar că și aroganța are o limită, peste care, dacă trece, se cheamă infatuare. Iar eu, pe linie de parenting, nici gând să trec de limita asta.
Lumea în care trăim este imperfectă? Oh, da… Foarte imperfectă, dacă îmi permiteți forțarea limbii române din rațiuni pur demonstrative pentru scopul în cauză.
Nu are rost să detaliem acum motivele pentru care putem zice lejer că lumea este imperfectă. Take you pick, cum ar zice patagonezul în concediu la Poplaca.
Așadar, suntem părinți imperfecți, într-o lume imperfectă. Dar vrem să ne creștem copiii perfect. Ceea este un nonsens. Ca orice wishful thinking, de altfel :)
Nonsens nu din punct de vedere al logicii clasice (deși putem discuta și despre asta), ci din perspectiva care ne interesează cel mai tare: realitatea în care ne creștem copiii.
Am putea negocia, dacă vreți. ”Ok, nu putem crește copii perfecți, dar măcar să tindem spre perfecțiunea asta!”, ați putea spune.
Iar eu v-aș răspunde: ”Dar, oare, obiectivul nostru ca părinți nu este acela să ne creștem copiii ca să aibă un suflet frumos și pregătiți pentru lumea asta imperfectă și chiar rea pe alocuri?”.
Și v-aș mai întreba: ”Oare nu riscăm prea mult dacă în loc de un obiectiv realist punem unul SF și, pe parcurs, uităm că drumul este cel mai important în creșterea copiilor, nu obiectivul în sine?”.
Vă las să vă gândiți un pic la lucrurile astea. Măcar un pic. Și putem povesti, dacă vreți :)
Nițică punere în context
Conform Raportului Național de Sănătate a Copiilor și Tinerilor din România, 2017, care citează un studiu european, aproximativ 37% dintre elevii repondenți din România au spus că au băut prima oară alcool între 13 și 16 ani, cu un procent de 8,03% în intervalul 11-12 ani.
În anul 2016, în România, consumul de alcool la tinerii de 15 ani era de 31,42%.
Evenimentul la care am participat face parte din proiectul ”Reziliența și prevenirea violenței în contextul consumului excesiv de alcool în rândul familiilor din România”.
Care își propune să îi ajute pe părinții să deprindă competențe parentale în scopul prevenirii consumului de alcool la adolescenți. Pentru că, de cele mai multe ori (unii psihologi spun că de aproape toate dățile…), de la ce model parental vedem începe totul…
În cadrul proiectului, între 2017 și 2018, peste 2000 de părinți din Bucureşti și județele Brașov, Buzău, Cluj și Timiș au beneficiat de informații și consiliere din partea experților în psihologia copilului.
Peste 187 de educatori, participanți la worshkop-urile din program, au învățat, de asemenea, despre modalități de a-i sprijini pe părinți în relaționarea pozitivă cu copiii lor și în abordarea problemei consumului de alcool.
Programul continuă în 2019 în șapte județe din țară (Brașov, Buzău, Sălaj, Timiș, Satu Mare, Vaslui, Dâmbovița) și București, prin ateliere de formare pentru creșterea competenței profesioniștilor din educație de a lucra cu părinții și cu ateliere de suport pentru părinți.
De asemenea, în cadrul proiectului, profesioniștii care lucrează cu părinții au la dispoziție platforma educatieparentala.ro. Aceasta oferă profesioniștilor cadrul necesar pentru formarea profesională și le dă posibilitatea de a deveni educatori parentali.
1 thought on “Suntem părinți imperfecți, într-o lume imperfectă, dar vrem să creștem copiii perfecți”
Foarte bun articolul, multi parinti isi doresc foarte mult de la copiii lor sa nu ajunga la fel de saraci ca si ei si de acolo obiectivul de a tinde spre perfectiune, se transforma de multe ori in obsesie. Totul pleaca tot de la frica.