Fiecare părinte vrea pentru copilul său un pic mai mult decât a avut el

Mama îmi spunea mereu: ”dragul mamii, io m-oi duce, dar înainte de asta vreau să te văd că ești om la casa ta, că ai o viață faină, așa cum meriți”. Nu înțelegeam atunci, copil fiind, de ce se gândește la astfel de lucruri. Viitorul părea atât de îndepărtat atunci…

Și mama s-o dus. Mult prea repede. Și mult prea devreme ca să vadă că dorința ei s-a îndeplinit, că am o viață așa cum, cred și sper, și-a dorit-o pentru mine. Cu o doamnă a sufletului meu (despre care mama mi-a spus, imediat după ce a cunoscut-o, ”cred că ea îi, dragul mamii…”) minunată și cu trei copiii fabuloși.

Doar că mama nu a mai apucat să îmi vadă copiii. Și să le fie bunica pe care ar fi meritat-o. Așa-i viața uneori…

Când și cum trece timpul, nu știm. Dar trece. Și noi îmbătrânim, încercând să fim cei mai buni părinți cu putință pentru copiii noștri. Uneori ne iese, alteori nu. Așa este în firea omului, să nu poată să fie cel mai bun, tot timpul. Dar încercăm. Ne străduim. Vrem.

Abia acum, la 42 de ani, înțeleg de ce mama îmi spunea acele lucruri. Pentru că își dorea ca eu să am un pic mai mult decât a avut ea. Acum, părinte fiind, înțeleg că asta își dorește orice părinte pentru copiii săi. Să le ofere, așa cum poate, mai mult decât a avut el vreodată.

La noi în casă, strategia (dacă vreți…) este să le oferim copiilor oportunitățile de a putea să ia decizii în ceea ce îi privește. Cred cu tărie că este cel mai bună ”moștenire” pe care le-o putem lăsa: capacitatea de a se descurca singuri, de a decide singuri în momentele esențiale ale vieții lor. Pentru că, vedeți voi, noi, părinții, nu o să putem să fim mereu alături de ei. Și, mai ales, nu o să putem să luăm deciziile importante în locul lor.

O să rămână toată viața copiii noștri. Dar viața lor trebuie să fie a lor, doar a lor. Din care să facem și noi parte. Acea parte părintească, de care să se bucure cât om trăi pe acest pământ :)

Când Alex al meu, la aproape 18 ani, a venit să îmi spună că vrea niște bani ca să meargă la IntegralEDU să îl ajute în procesul de admitere la o facultate, am acceptat fără nici o obiecție. Și nu pentru că știam despre serviciile lor (atunci chiar nu știam; abia acum știu cât de importantă a fost decizia lui Alex…), ci pentru că fiul meu a luat o decizie în ceea ce privește viitorul său. Iar eu, ca părinte, am decis că îl susțin 100%.

Alex o să meargă din toamnă la facultate în Londra. Cât de mult a contat expertiza IntegralEDU în această reușită? Putem doar bănui. Dar eu aș merge pe varianta că a contat enorm. Poate chiar decisiv. Pentru simplul (dar, de fapt, atât de complexul…) fapt că ei sunt specialiști în așa ceva, în a ajuta copilul, tânărul să ia cea mai bună decizie în ceea ce privește opțiunea sa pentru studii.

În lunile în care a colaborat cu ei, l-am văzut pe Alex trecând de la faza ”oare cum o fi să” la ”știu, așa trebuie făcut” și culminând cu ”am fost acceptat la University College London”. Iar pentru mine asta, faptul că am văzut cum decizia pe care a luat-o a dat roade, este absolut minunat!

După experiența cu Alex, IntegralEDU a intrat top of mind la mine în ceea ce privește consultanța pentru viitorul academic al copiilor mei. Că nu știu cum să o zic altfel :) Așa că, pentru că Mara are 12 ani, încep să mă gândesc de pe acum (timpul trece, dragilor, trece pârdalnicul…) cum pot să beneficiez, din nou, de serviciile lor. Și, pentru că, totuși, este mică să ne gândim de pe acum la facultate, am început să analizez taberele din portofoliul IntegralEDU.

Vorba vine ”analizez”. Căci, având în vedere că vorbim despre peste 300 de EDUtabere (așa se numesc ele, pe coraconul brandului :D), doar să te uiți la oferta asta și începi să amețești! Așa că, pe principiul de care mă țin scai ”când ai dubii, întreabă specialistul”, o să le cer celor de la IntegralEDU să îmi ofere ei niște variante. Ceea ce vă recomand și vouă.

Contactați-i. Întrebați-i. Pentru că există foarte multe tipuri de tabere. Spre exemplu varianta de tabără individuală (chiar trebuie să înțelegeți din explicațiile lor ce înseamnă asta), dar există și tabăra ”clasică”, de grup. Puteți merge în tabără ca familie. Pot fi tabere academice. Sau tematice. Sau vocaționale. Cum zicea, mai bine îi contactați, o să vă lămurească cel mai bine specialiștii IntegralEDU :)

Puteți să le dați un mail pe adresa office@integraledu.ro, puteți să sunați la numerele de telefon sau puteți să mergeți la birourile din București, Craiova, Galați, Constanța, Iași și Timișoara (găsiți aici numerele de telefon și adresele). Contactați-i și puneți-le întrebări. Doar că să știți ce opțiuni aveți și ce oportunități puteți să le oferiți copiilor voștri. Altele decât am avut noi, bătrânetul, vreodată :)

Și, ca să vedeți cam care este feelingul în tabere, vă las cu filmele de mai jos, întru exemplificare.

2 comentarii la “Fiecare părinte vrea pentru copilul său un pic mai mult decât a avut el

  1. alina Răspunde

    ceea ce spuneti dumneavoastra este plin de bun simt, iar partea in care va aminteati de copilaria si de mama dumneavoastra m-a atins cel mai mult. din pacate, la partea cu taberele m-ati pierdut. inteleg si aprob felul cum l-au influentat pe Alex, dar ma deranjeaza teribil ca nu spuneti nimic despre costul unei astfel de oportunitati. taberele acestea nu sunt gratuite si mi-e frica sa aflu costul lor. (meritat sau nu) fiecare parinte normal vrea ce este mai bine pentru copilul lui, dar pentru noi cei care mergem la joburi normale si catigam cat sa mancam si sa platim facturi, este foarte greu sa accesam atfel de tabere. din acest punct de vedere, apreciez mult mai mult oportunitatile care se deschid copiilor care fac performanta, castiga premii la olimpiade si concursuri, decar celor care primesc totul de-a gata pentru ca taticul si mamica au bani. (nu spun ca acesti copii ca ai dvs. nu muncesc deloc, dar intrebarea este daca ar mai fi studiat in Anglia daca dvs. nu ati fi avut posibilitatea sa-l sustineti financiar). asa ca la astfel de articole puneti o bulina de genul: optiuni si oportunitati pentru copilul dvs. doar daca dvs, puteti sa platiti astfel de avantaje.

    • Cristian China-Birta Răspunde

      Stimată doamnă, vă mulțumesc pentru cuvintele frumoase. Și vă mulțumesc și pentru comentariul contra, ca să zic așa. Doar că, vedeți dumneavoastră, vă răspundeți singură. Îmi reproșați că nu am zis cât costă. Ce ați fi vrut, să aleg o tabără și să spun că atâta face? Sunt peste 300 de tabere, fiecare diferită, de aceea sfatul meu a fost să întrebați.

      Cât despre faptul că unii nu pot plăti astfel de tabere și, in extenso, studiile în străinătate? Eu ce aș putea să spun ca să nu par ceea ce dumneavoastră deja credeți despre mine, adică un arogant superior? Așa că nu zic nimic. Sau, mă rog, în logica dumneavoastră, accept că am scris doar pentru cei care pot să își permită să plătească astfel de tabere. Pe care, sper din suflet, sper că nu îi bănuiți că nu sunt din acea categorie pe care o menționați, și anume ”care mergem la joburi normale si catigam cat sa mancam si sa platim facturi”.

      Mulțumesc pentru recomandarea cu buinele. Dar, dacă îmi dați voie, bulina aia este de la sine înțeleasă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *