Sunt antreprenor de mai bine de 10 ani. Și cred cu tărie că este ceea ce mi se potrivește în viață. Din punct de vedere profesional, să îi zicem așa, generic. Nu mă văd făcând altceva. Bine, pe de altă parte, nici nu știu dacă aș mai putea, dacă aș mai avea ”softul” necesar, pe care să îl programez pe sistem de angajat.
Îmi place ce fac și fac ce îmi place. Probabil cea mai bună sintagmă-sinteză pentru mine.
În calitate de blogger și de consultant social media în cadrul Kooperativa 2.0, m-am întâlnit în toți acești ani cu mii de oameni din zona de business. Nu discutăm aici despre cât de mare era businessul lor sau ce funcție apocalitico-jmekero-disruptivă aveau pe carte de vizită. Ce ne interesează este că făceau parte din ceea ce am putea defini (cu o lejeritate care sfidează orice construct sociologic, recunosc) lumea afacerilor.
Și dacă m-ați întreba pe sistem moromețian ”pe ce te bazezi?”, răspunsul ar fi simplu: pe licărul din ochii lor. Iar aici intervine vorba brâncușiană cu simplitatea este complexitatea rezolvată, căci – nu-i așa – nu ați înțeles nimic din răspunsul meu simplu :) Pe cale de consecință, dați-mi voie să vă explic.
I-am spus ”licăr” pentru că nu mi-a venit alt cuvânt în minte. Și pentru că este un cuvânt care, asemenea oricărui cuvânt care se respectă, ca să zic așa, în sine nu înseamnă nimic. Deslușirea cuvântului ”licăr” ține de fiecare de noi în parte. Fiecare dintre noi îi dă înțelesul care crede că i se potrivește și care îl ajută nu doar să pună cuvântul în context (condiție esențială pentru a-l înțelege cu adevărat, desigur), ci să îl conecteze, dacă vreți, cu sistemul propriu de valori.
Licărul cu pricina înseamnă pentru fiecare altceva. Pentru unii înseamnă pozitivism. Pentru alții miros de rost de bani. Pentru unii bunătate sufletească. Pentru alții ceva ce ține de un soi de fervoare religioasă sau ceva. Pe principiul the beauty is in the eye of the beholder.
Pentru mine, acest licăr înseamnă că omul în ai cărui ochi strălucește are un motiv-motor pentru a trăi. Iar asta înseamnă, de fapt, că trăiește cu adevărat.
De aceea aș ieși la bere cu un astfel de om. Pentru că licărul său înseamnă sursă de energie pentru mine, motiv de a învăța ceva nou, prilej de a vedea lumea un pic dintr-o altă perspectivă. Practic, aur ontologic curat pentru un om care funcționează cum funcționez eu!
Bun, dar cum legăm faza cu licărul de zona de business? Bună întrebare! Dar am și un răspuns pe măsură. Unul subiectiv, firește, dar bazat pe experiența miilor de întâlniri pe care le-am avut în acești peste 10 ani de antreprenoriat. Iar răspunsul acesta sună așa:
Oamenii care nu au avut licărul în ochi au eșuat în business.
Da, acesta este un adevăr. Unul personal, dacă vreți. Rezultat din ceea ce am văzut că se întâmplă cu mulți dintre cei cu care m-am întâlnit. Cei care nu aveau acel licăr în ochi nu au reușit în ce și-au propus din punct de vedere antreprenorial sau de business.
Dar știți ceva? Cam toți au reușit, într-un fel sau altul, în ceea ce și-au propus. Pentru că aveau licărul. Pentru că aveau licărul. Pentru că aveau licărul.
Cum îți găsești acest licăr? Puneți întrebarea greșit. Licărul este doar un efect al unei cauze. Trebuie să vă căutați cauza interioară care să producă licărul ca efect. Trebuie să vă găsiți în suflet și în minte acele motive care să vă facă să clipociți. Nimeni nu poate face asta în locul vostru. NIMENI!
Cum vă dați seama că începeți să clipociți? Ajunși în acest punct al discuției, vin și vă întreb: cum v-ați dat seama când v-ați îndrăgostit prima dată? :)
Să fiți iubiți. Dar numai dacă meritați!
12 thoughts on “De ce oamenii care nu au licărul în ochi eșuează în business”
Super adevarat!!! Exact asat simt si eu- si toata lumea ma intreaba cum si de unde am energia de a incepe diferite idei….eu ii spun o energie creatoare/cu iubire in ochi/dorinta/putere ( in sensul ca vezi cand iti prezint ce imi propun ca e si sufletul meu acolo…o bucatica din mine!)
De la Dumnezeu vine!
Dar în cazul celor care sunt atei? Sau, mai bine spus, încă nu au pățit binecuvântarea de a crede? :)
E usor sa iti apara licarul in ochi cand traiesti si te invarti in Bucuresti, orasul unde se intampla toate si mai ales unde se afla banii…! As fi tare curios sa vad ce licarire ai avea daca ai locui in Timisoara, Arad, Craiova sau Baia-Mare – orase unde nu se intampla nimic si da, nu apare licarul! Apropo, eu provin din unul dintre orasele de mai sus si sincer, nu am auzit pana acum de Kooperativa… Asadar, trageti concluziile!
Dede, îți pot spune că se poate și în orașele menționate de tine. Personal sunt stabilit în Timișoara, orașul cu ce-a mai mică rată de șomaj din România, poți să reușești ca și antreprenor aici. Singurul lucru de care ai nevoie este CURAJUL.
Stimate domn Dede, să știți că nu cred nici un milimetru că aveți dreptate! Sunt businessuri locale, pornite de la pasiuni, excepționale. Și care tocmai că se întâmplă în local sunt atât de frumoase. Oportunități sunt peste tot în jurul nostru, oriunde. Trebuie doar să alegem să ne uităm întâi în jurul nostru și abia apoi să ridicăm privirea să ne uităm până departe, înspre București :)
Din propria experiență pot spune că treaba cu clipocirea ține de ce ne mână. Și eu cred că e bună. Nu ține neapărat de Timișoara, Arad sau Craiova și de ce oportunități ai în aceste județe. Ține de dorință. O dorință puternică.
Păi propria experiență este sfântă, eu pe aia o cred! :) Corect, nu geografia te mână în luptă, ca să zic așa, ci licărul. Sau dorința, cum îi zici tu. Sau fiecare cum îi zice. Atâta vreme cât funcționează :)
Așa cred și eu. Pasiunea și motivația, DE CE-ul din spatele fiecărei acțiuni este licărul de care spui . Când știi de ce faci ceea ce faci și ce contribuție aduci lumii, atunci vine și succesul :)
Nu o puteam zice mai bine :D
Super metafora! Ești un coach adevărat, autentic! Puțini vor înțelege despre ce licăr e vorba, pentru simplul motiv că nu îl au. Dar și cei care înțeleg, te înțeleg!
Alții l-ar numi PASIUNE. Sau ENTUZIASM. Sau AUTOMOTIVARE! Sau dorință. Sau iubire. Termenul contează prea puțin. Important e SĂ ÎL AI!
Dacă îți lipsește, du-te și te angajează. Dar alege un angajator care îl are!
Interesantă și discuția asta despre angajatori pe care să ți-i alegi în funcție de licărul din ochi. Dar e greu, e foarte greu. Căci cresc brusc variabilele, ca să le zic așa :) Dar, again, este un subiect interesant de discuție.