Am fost naşi de vreo 10 ori. Şi tare îmi place ipostaza asta. Pentru simplul (dar atât de complexul…) motiv că în acele momente exersăm acel sentiment de „împreună”, aşa cum extrem de rar ni se întâmplă în rest. Îmi place tare mult când ne adunăm, familia, neamuri, prieteni, cunoştinţe şi ne bucurăm de bucuria celor dragi. Ok, ok, e cam siropos ce zic, dar nu are rost să vă aburesc: îmi place :)

Pe de altă parte, înţeleg şi ce zice Sorin Poclitaru în textul de mai jos, pe care mi l-a încredinţat întru publicare, acilea pe blog, ca un guest-post. Căci toată faza cu botezul poate reprezenta un stres masiv pentru o parte din cei implicaţi, naşii included. Am avut şi eu parte, când am fost naş, de ceilalţi naşi, care erau mega-stresaţi. Şi, pe stilul meu de „bre, termină cu prostiile astea, ia toarnă o bere!„, am reuşit pe cei mai mulţi dintre ei să îi aduc pe calea dreaptă şi să îi fac să ne bucurăm împreună de acele momente :)

Înainte de a vă lăsa să citiţi textul: despre Sorin Poclitaru, v-am spus aici, când am folosit termenul de dilimandros. Şi, pentru că cei mai mulţi dintre voi nu îl cunoaşteţi aşa cum îl cunosc eu, am zis să vă dau spre delectare un text, marca Poclitaru, pe care mi l-a trimis pe mail, cunoscându-mi pornirile habotnice, fireşte =))

Vă mai spun doar că pe Sorin puteţi să îl vedeţi live and acoustic, recitând din creaţiile lui, în concert alături de Make, pe 28 ianuarie, la Bistro Atelier. Gata, vă las cu textul bardului :D

———————–

Fericirea de a fi ortodox vine la pachet cu alte fericiri mai mari sau mai mici, dupa etate. Botezul este una dintre ele. De obicei, afli ca esti nas intamplator. Stii atunci cand vorbeam noi ca daca o sa nasca nevasta mea tu o sa imi botezi? Sigur ca da, spui tu, convins fiind ca oricum erai prea defect cand ai putut spune asa ceva. Ei, a sosit timpul. Sa nasca? Nu, bre, sa botezi… ca de nascut a nascut, ha ha haaaa… de mult. Privesti uimit, cu privirea de om haituit, cu gandul sa refuzi dar, clar invins de timiditate, spui ca da, am promis, am promis, eu sunt om de cuvant, hai sa botezam.

Primul pas este sa anunti acasa. Botezam, spui senin intr-o seara, cand dupa ce ai inchis televizorul si lumina te pregatesti de un odihnitor somn spate in spate. Aham, se aude de sub perna cu imprimeuri bleu ciel, sa-mi pun ceasul sa sune dimineata. Si adormi. Visezi toate botezurile la care ai mai fost, cu popi barbosi si inspaimantatori care fac pe inchizitorii si te intreaba de crezul ala de care iti amintesti vag, ca de o fosta iubita din tinerete.

Dimineata la cafea spui tot. Ca e un prieten bun, ca las ca o sa-l cunosti tu, sunt oameni draguti, ca nah, ai promis, ai promis si nu e nimic cu pretentii, doar se increstineaza ala mic si atat. Micul dejun devine foarte mic si pleci. Apoi seara doi ochi mici, chinezesti, oblici, te intreaba cu viteza de commentator sportiv; cat e de mare, ce e, ce ochi are, mai are crampe, cine mai boteaza, aaa, aia sunt figuranti, cum il cheama, dar nu puteau sa-i spuna Mitica, e copilul lor, ma rog, faca dupa mintea lor. Incep telefoanele pe la cunoscuti. Cateva zile auzi doar franturi de conversatii; body-ul ala era de nailon, nu e bun, cum sa-i iau papion, si de incaltat pantofi iarna, trebuie un brau de lana ca asa e traditia.

Vine ziua botezului. Cu 5 minute dupa ora la care voiai sa pleci spre casa parintilor de copil termini de imbracat. Si ajungi. Parintii sunt chiori de somn, albi la fata si obositi ca niste camile inainte de oaza, copilul doarme pentru prima data dupa doua nopti de ragete neintrerupte. Celalalt nas este deja acolo, cu cravata stramba si camasa iesita din pantaloni, rosu la fata si evident deja beat.

Cumatreeeeee… te striga cu glasul celui care se ineaca, cumetre…, convins fiind ca esti cel putin surd, cumetreee, sunt beat. Evidenta nu poate fi contrazisa, lasa, cumatre, din betie te trezesti, din prostie nu se mai trezeste omul niciodata, hac, mare om cumatrul meu, ai auzit femeie, din betie te trezesti… ha ha ha…. tu nu te mai trezesti, hahaha.

Unde e biserica, intrebi curios? Aici, aproape, mergem pe jos. Insfaci copilu ca pe o mitraliera si cu alaiul dupa tine pornesti maiestuos spre biserica. Pe drum copilu se trezeste si plange. Iti dai seama ca nu ai uitat cum se adoarme un copil si il legeni cantandu-i cu o voce afona niste franturi din imnul national. In biserica lumea ne asteapta. Cersetori care se plictisesc isi incearca norocul, doua vaduve din al doilea razboi mondial vorbesc despre marirea pensiei, dascalul se cearta cu glas scazut cu palimarul pentru un colac uitat de o enoriasa si popa. Un popa tinerel, cu fata de sfant rotofei, cu o barba subtire si abia insailata, care numai face in ciuda firmelor de geluri de barbierit.

Incepe slujba, dirijand nasi, copil si dascal cu mana de fier. Sa citim, sa ascultam, sa luam aminte. Cine e moasa, sa dezbrace copilul. In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh amin, sa va fie de bine, puteti imbraca copilul. Parinte, cat trebuie sa platim, cat va lasa inima dragii mei, nu e o taxa fixa, multumesc, e foarte bine asa, da, dascalul si palimarul sunt separati, daca aveti placerea, sigur, multumim, sa va traiasca finul. Stanga imprejur si in viteza catre casa.

Ti-am luat un pagan, ti-am adus un crestin, stingeti lumanarile de tocul usii, va rog poftiti la masa. Nu, acolo sta parintele, nasii si parintii stati la masa asta. Noroc, cumetre, sa ne traiasca finul, sa ne bucuram de el, noroc, da cum sa nu bei, e eveniment important, cum, de doi ani? Lasa ca beau eu pentru amandoi. Nasule maria ta, nasule, mai, ia hai sa jucam copilul, sa vedem ce punem in fasa, cat dam in masa, cumetre, oricat, da pune tu ca eu nu am banii la mine si ne vedem maine la scaldaciune, pune, pune ca sa aiba copilul, sa ne traiasca finul sa ne bucuram de el. Sa va traiasca si sa creasca, va multumim ca ati botezat, ne vedem maine la scaldat.

A doua zi, cadita, flori de trandafir sa miroase frumos, bani sa fie bogat, iconita ca sa fie credincios, agheazma ca sa dispara duhurile rele, hai acuma cu vanita sa o rasturnam sub un copac, sa creasca copilul cat copacul, nasa sa se aseze cu fundul pe vanita ca sa fie treaba buna. Cumetreeeeeeeee, eu sunt beat, eu nu beau, multumesc, deloc, de doi ani, hai ca minti, da aseara cum ai baut, da nu am baut… hahahah, mare om, mare character cumatrul meu. Poftiti la masa, a dormit asa bine dupa ce a fost botezat, a pogorat duhul sfant asupra lui, copiii simt duhul sfant, uite la el cum doarme si acum, ca un ingeras, sa va traiasca finul, sa va bucurati de el. De acuma cand o fi sa-l cununati, sa ajungem sanatosi.

Ma gandesc sa ma pocaiesc un timp.