Top 10 cărți citite (și ascultate) în primele trei luni ale lui 2021

Citește cartea mea ”Ce ne facem, domle, cu influencerii ăștia?” și, dacă nu îți place, îți dau o bere :D

Abonează-te la newsletterul trimis de maximum două ori pe săptămână celor peste 5.000 de abonați.

Despre autor: Fondator și asociat al agenției de comunicare integrată Kooperativa 2.0. Trainer cu peste 300 de workshopuri pe teme de marketing digital susținute. Speaker și moderator la peste 300 de evenimente de business. Blogger din 2007, cu peste 13.000 de articole scrise.

Contact: cristi@kooperativa.ro

31 de cărți am citit în aceste trei luni. Adică mă mențin pe ritmul meu lunar de mai bine de doi ani. Ceea ce este, mai ales în contextul ăsta pandemic urât cu spume, o mare realizare pentru mine. Adică măcar obiceiul ăsta foarte sănătos pentru creierii capului nu mi l-am schimbat. Căci altele le-am schimbat în draci…

Bun. Acestea fiind zise, iată topul meu. Dacă ți-am dat idei de lectură, eu mă bucur. Dacă nu ți-am dat, iar mă bucur. Căci simplu fapt că citești aceste rânduri înseamnă că te pasionează lectura. Iar pentru asta iei o bilă mare albă din partea mea :D

Locul 1. Gabriel Garcia Marquez – Un veac de singurătate
Ce aș putea zice despre această carte? Pe care o citesc pentru a treia oară. Și pe care, cel mai probabil, o să o mai recitesc. Este una din cărțile mele de căpătâi. Sau cum se zice :)

Locul 2. Herman Hesse – Jocul cu mărgelele de sticlă
Altă carte pe care o recitesc. Pentru a doua oară. Și mi se pare absolut fascinant cum, după mai bine de 20 de ani de la prima citire, i-am găsit alte valențe. Mult mai faine. Cred… Intră tot în categoria de cărți de căpătâi pentru mine. De asta-s sigur :D

Locul 3. Muriel Barbery – Eleganța ariciului
Ce surpriză de carte! Una foarte, foarte, foarte plăcută. Am citit-o pentru că multă lumea mi-a tot lăudat-o. Și, deși nu prea mă duc io pe ce zic alții pe linie de cărți, parcă prea mulți oameni faini mi-au lăudat-o. Așa că am zis că nu o să fiu io mai cu moț. Și am citit-o. Foarte bine am făcut, de altfel. O recomand la modul major!

Locul 4. Donald Robertson – Cum să gândești ca un împărat roman
Data viitoare când o să mă întrebe la recensământ de ce religie sunt, cred că o să zic așa: stoic. Nu doar pentru că m-a impresionat foarte tare cartea asta, dar și pentru că oricum de ceva vreme studiam ce presupune stoicismul. Care nu este o religie, desigur. Deși are niște chestii pe linia asta. Dar poate fi categoric un mod de viață. De aceea îți recomand foarte tare cartea asta.

Locul 5. Herodot – Cele mai frumoase istorii
Amplă lucrare. Nu doar atunci, în vremea lui, când oricum părea ceva uluitor ce a făcut stimabilul. Dar și acum, după 2.500 de ani, când îi citim rândurile. De referință, zic. Obligatorie pentru cei care se dedau istoriei, ca să zic așa. De citit cu pixul și cu foaia de lectură în mână. Altfel n-ai cum să treci prin puzderia de informații și de triburi și de personaje și de toate cele cuvenite într-o astfel de nebunie de carte. Care oricum este prescurtată. Ediția de la Humanitas, pe care am citit-o eu. Dar tocmai de aceea este mai citibilă, ca să îi zic așa. De aceea o și recomand.

Locul 6. Paul Cartridge – Spartanii. O istorie legendară
Cea mai bine structurată carte pe care am citit-o despre subiectul Sparta. Care nu merge pe fenta aia cu legenda. Deși merge categoric pe explicația că legenda vitejilor de la Termopile clar a avut o fundație în modul în care funcționa societatea lacedemoniană (căci spartanii așa își ziceau). Plus că afli lucruri de la un istoric adevărat, nu de la un regizor de film american, știi cum zic. Neapărat de citit dacă ești pe zona de istorie.

Locul 7. Eric-Emmanuel Schmitt – Felix și izvorul invizibil
Am citit multe cărți scrise de acest autor. Și nu îmi aduc aminte să fi zis despre una că e nu mi-a plăcut. Ba chiar aș zice că ”Oscar și tanti roz” m-a rupt în 34. Și cartea asta este pe stilul său clasic deja. Și citibilă la modul lejer și cu anumite accente de intensitate medie pe linie de emoții pe care le ți dă. Plus că e scurtică. Bref, bună pentru pauza aia pe care o faci între două cărți de alea grele (la mine asta înseamnă în perioada asta istoria Greciei Antice).

Locul 8. Marguerite Yourcenar – Piatra filosofală
Aflată la a doua recitire (da, știu, în lunile astea am spart norma la recitiri…). Și am făcut asta pentru că după ce am citit-o pentru prima dată, în urmă cu peste 10 ani, am simțit că parcă nu eram la vârsta la care să o înțeleg cum trebuie. Și am avut dreptate. La 46 de ani altfel am înțeles peregrinările personajului :)

Locul 9. Rutger Bregman – Homo sapiens. O istorie plină de speranță
O carte care îți pică la marele fix. Bine, dacă ești ca mine. Adică dacă și tu vezi aproape tot timpul jumătatea plină a paharului. Căci cartea pornește de la teoria că oamenii sunt în esență buni. Nu răi, cum multă lume îi vede. Și autorul aduce argumente foarte interesante în susținerea teoriei. De aceea ți-o recomand. Poate mai acorzi o șansă umanității, știi cum zic :D

Locul 10. Adrian Dăneț – Șapte zile și șapte nopți din viața lui Alexander S
O carte care, iată, abia acum văd că mi-a rămas foarte sus în top. Deși nu mă așteptam la asta în timp ce o citeam. Mai ales că era un pic cam departe de feng shuiul meu, ca să îi zic așa. Căci tratează tema deșteptării spirituale printr-un soi de maieutică. Mi s-a părut interesantă abordarea. Dar nu credeam că o să o cocoț așa de sus în top. Dar uite-o că aici este :)

Celelalte cărți nu sunt în nicio ordine valorică sau ceva. Ci pur și simplu cum mi-a venit să scriu despre ele.

Andra Pintican – Monday, ziua de 2000 de minute
Cum a pus mâna pe cartea asta și am răsfoit-o (deși nu este de răsfoit, ci de aplica, dar io păcătos, știi cum zic…), am și chemat curierul. Și i-am trimis-o surorii mele. Care trece prin niște schimbări de carieră și, evident, și personale în perioada asta. Căci mi s-a părut că o să o ajute teribil cartea. Și am avut dreptate. Este o carte pe care o ține la căpătâi și fără de care nu pleacă nicăieri :)

Heinrich Schliemann – Pe urmele lui Homer
Cartea nu are nici cea mai mică valoare literară. Ca să fie clară chestiune. Ba aș zice că este în mare parte plictisitoare. Și că, în afară celor pasionați de istorie, nu recomand multora să o citească. Dar pentru noi ăștia care ne uităm în trecut la nivel de amatori profesioniști rămâne fascinant să citești jurnalul (căci asta este) celui care a crezut cu sfințenie în legendele homeriene și a reușit astfel să găsească cetatea Troia…

Richard Osman – Clubul crimelor de joi
O excelentă carte. Teoretic, este polițistă. Practic, nu e chiar așa. Adică, sigur, are tot ce îi trebuie ca să fie din prima categorie. Dar are și tot ce îi trebuie ca să fie din zona de amuzament, de personaje foarte bine conturate, de multe povești de viață care se împletesc foarte frumos (și emoționant, de multe ori). Bref, o carte care merită citită. Așa cum o citesc oameni din 37 de țări în care a fost tradusă, zic.

Robert D. Kaplan – Răzbunarea geografiei
O carte de referință pentru toți cei interesați de geopolitică. Pentru că, de multe ori, geo din cuvântul ăsta influențează teribil și pe termen lung politica. Iar Kaplan face o trecere în revistă a marilor conflicte istorice și de actualitate din această perspectivă. Cum ziceam, musai să o citești dacă ești interesat de chestiunea în cauză.

Robert – Kiyosaki – FAKE
Am niște mixed feelings, cum ar zice patagonezul ajuns din greșeală în Poplaca, în legătură cu cartea asta. Adică, dacă nu aș ști cine este autorul, aș crede că este un fel de pastor la nuș ce biserică. Nu de alta, dar parcă propovăduiește ceva cuvânt sfânt. Bine, zice și lucruri interesante (dacă nu le-am mai auzit…). Dar una peste alta parca pre bate apa-n piua unui dezastru financiaro-politic ce va arunca planeta în haos. În fine, nu-s mare fan. Dar cartea chiar are câteva puncte interesante.

Julia Annas – Filosofie antică. O foarte scurtă introducere
Este o carte cinstită. Care livrează fix ce promite în titlu. Adică o scurtă introducere în curentele și în gândirile filosofilor antici. Practic, este un punct de plecare numai bun pentru cei care, asemeni mie, vrem să mergem mai departe pe drumul acesta, complicat și ciudat, al (re)descoperirii gândirii celor vechi.

Boileau, Narcejac – Cea care nu mai era
E trecută la cărți polițiste. Dar mie nu mi s-a părut. Mai mult la un fel de thriller. Foarte bine scris. Care te ține în tensiune de la început până la sfârșit. Și cu niște întorsături de situații dilimandroșite rău. Adică numai bună de citit într-o pauză competițională. Sau ceva.

Teodor Hossu-Longin – Mortua Est
Ce gust amar mi-a lăsat cartea lui Teo… Dar așa și trebuie să rămâi după o astfel de carte. Despre dezamăgirile post-revoluționare. Despre visuri spulberate. Despre amăgiri și auto-amăgiri. Despre o Românie care ar fi putut fi altfel, mult mai bună. O carte tratament. De ăla de e bine să ni-l administrăm singuri din când în când.

Felix Aftene, Lucian Dan Teodorovici – Mustața lui Dali și alte culori
Foarte interesantă această carte experiment. Adică musiu Teodorovici pornește de la câteva picturi realizate de musiu Aftene și elucubrează ce îi trece prin cap. Dar o face foarte fain. Așa că nici nu îți dai seama când cartea pe care ai luat-o doar că să o răsfoiești un pic te prinde și te duce până la capăt. Chiar dacă după aia rămâi nedumerit cu ”oare ce și despre ce am citit io aici?” :D

Isabel Briggs Myers , Peter B. Myers – Oameni și vocații
O carte grea. Tehnică. Dar din care înțelegi care-i faza cu tipurile de personalitate. Și chiar te ajută. Căci înțelegi că nu există că avem doar o personalitate și aia e. Ci că în fiecare dintre noi există un tip dominant de personalitate, dar care este pe alocuri balansat și potențat de alta. Chiar interesant. Doar că e de citit cu pixul în mână, clar.

Fabrice Midal – Cum să ți se rupă a la francaise
Interesantă carte, ce să zic. În sensul că mi-a plăcut faptul că autorul contestă în mare măsură tendințele astea aspiraționalo-patetice gen ”închidem ochii, respirăm adânc și aia e”. Căci, evident, niciodată nu e aia e. Ci ai nevoie de mult mai mult. În care meditația și închisul ochilor pot juca un rol. Dar nu este obligatoriu

Teodor Hossu-Longin – 13, cu noroc. Crima și alte povestiri
Cum este a doua carte scrisă de Teo pe care o citesc în ultima perioadă, mi-a devenit și mai simpatic. Adică nu doar că știe scrie romane (vezi mai sus), dar și povestirile astea sunt foarte bine încropite. Iar unele dintre el (cum este cea cu blocajul scriitorului) le-aș vedea cu adevărat dezvoltate în romane de sine stătătoare.

Aristofan – Trei comedii
După ce citești comediile astea, scrise în urmă cu 2.500 de ani, te miri la modul corespunzător. Căci îți dai seama de două lucruri: cât de mult am evoluat pe linie literară și cât de puțin am evoluat, totuși, pe această linie…

Marco Trombettti – The New Prince. Why and How to Start-up (audiobook)
Omul știe ce vorbește. Adică a devenit milionar și apoi a început să investească în start-upuri. Așa că, dacă ești pe ideea că poate o să ajungi vreodată să pitchuiești businessul tău cuiva, nu ar fi rău deloc să asculți ce zice stimabilul. Altfel, desigur, poți găsi alte variante cu care să îți petreci timpul, zic.

Greg Hughes – Cum să stăpânești arta fabricării berii la domiciliu
Ca mare amator de bere și ca unul care deja s-a apucat să își facă propria bere, pot să spun răspicat: cartea asta este clar ca o biblie pentru berarul amator. Mai ales că este tradusă în română. Pentru cei care, oricât s-ar strâmba alții din nas, nu se simt confortabil să citească chestii de astea în engleză. Deci o recomand la modul maxim dacă vrei să înțelegi mai bine cum se face berea.

Franz Hample – Alexandru cel Mare
O broșurică, practic. Care este un bun început dacă te interesează personalitatea marelui rege macedonean. Cam atât. Căci altceva nu am ce spune despre carte.

Edouard Louis – Cine l-a ucis pe tata
Grea carte. Adică te și miri că într-o cărțulie (parcă e broșură) încape atâta substanță. Pe scurt, tema este cum te strivește societatea și contextul istoric. De aia zic. Grea carte…

Lucian Dan Teodorovici – Silvestru si marele Dictator
O carte pentru copii. Dar una care pleacă de contextul ăsta urât pandemic. Și care folosește călătoriile unui pisoi ca să explice copiilor cum e cu virusurile și cu îmbolnăvirea. O recomand cu mare căldură celor care au copii, nepoți sau copii ai prietenilor între 3 și 8 ani.

Eric Brown – Ancient Egypt A Concise Overview of the Egyptian History and Mythology (audiobook)
Am ascultat audiobookul ăsta pentru că am fost în vacanță în Egipt. Și am zis că nu se face să mă duc așa cu mâna istorică goală. Și e ce trebuie. Scurt și condensat. Cât să te simți mai bine cu tine că știi și oleacă de istorie egipteană :D

Isabella Allende – Ce vrem noi, femeile
Pe asta o trec la jumătate de carte. Pentru că nu am reușit să o termin. Am tras de mine până la jumătatea cărții. Dar nu m-am putut duce înainte. Musteala asta de feminism pe sistem de ”bărbații sunt niște porci, iar noi femeile oropsite” a făcut să decid că timpul meu ar fi mai bine folosit citind altă carte. Ceea ce am făcut.

Aaron Walters – Design Leadership Handbook (audiobook)
Cum tot am auzit despre conceptul ăsta de design leadership, am zis să bag o fisă. Interesant. Adică util să înțelegi cum se uită această – hai să îi zic așa – disciplină la ceva ce oricum știm că există. Adică nu e că devii un șef de 89070 ori mai bun după asta. Doar că bagi niște idei la cap. Iar asta este uneori de ajuns.

Notă: multe dintre linkuri sunt de afiliere.

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Distribuie pe Whatsapp

3 thoughts on “Top 10 cărți citite (și ascultate) în primele trei luni ale lui 2021”

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

5000 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)

5000 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)