23 de cărți am citit și ascultat în ultimele 3 luni. Mult sub media mea trimestrială. Care e de vreo 31 de cărți.

Dar explicația este simplă: am avut mult de studiat și de scris la MBAul pe care îl urmez la City College University of York, Europe Campus. Program despre care, dacă ar fi să îl descriu într-o sintagmă, aș zice așa: greu, dar foarte fain. O să revin asupra chestiunii.

Dacă tot am avut mai puțin timp să citesc, mi-am ales cu grijă cărțile. Ocazie cu care am realizat că ar fi bine ca în topul meu trimestrial să fac o separare între cărțile de belestristică și cele de non-beletristică. Mi se pare mai de ajutor pentru cei care – că așa primesc semnale mereu – se folosesc de topurile mele pentru a-și alege ce să citească.

Ceea ce fac mai jos. Cu mențiunea că o să fac Top 5 pe fiecare secțiune. Adică să o fie un Top 10 cumult, cum ar veni. Enjoy :)

Top 5 cărți de beletristică

Locul 1. Narine Agbarian – Simon
Splendidă. N-am alt cuvânt cu care să descriu această carte. Dar, pe de altă parte, posibil să fiu fanul scriitoarei… După ce mă lovise prima dataă cu ”Din cer au căzut trei mere”, acum m-a lovit decisiv și cu ”Simon”. Că de aia zic: dacă și următoarea cartea mă lovește, apoi aia e, tricou îmi fac.Că nici nu e o idee așa de rea. Să îți faci un tricou cu câte un autor care te coafează. Și să îl porți de câteva ori. Așa, să vadă lumea că citești, cum ar veni. Și, poate, să se inspire măcar vreo trei oameni să citească și ei câte ceva scris de autoarea sau autorul de pe tricoul tău.Să scriu pe tricou ceva de genul ”Narine, noi te iubim, că ca tine nu găsim”.

Locul 2. Jennette McCurdy – I’m Glad My Mom Died
O carte despre acel tip de mamă pentru care copilul este doar o extensie a nostalgiei părintești. Și al cărei scop este să își retrăiască existența punând copilul să-i refacă (de parcă ar putea cineva cu adevărat…) viața pe care nu a avut-o. Cu toate că subiectul cărții îți face stomacul să se strângă, stilul autoarei este unul foarte amuzant. Ceea ce face ca lectura să fie nu doar extrem de atrăgătoare, dar și mai ușor de înghițit, ca să zic așa. Iar umorul este, așa cum poți afla (ceea ce îți recomand) din interviul cu Jennette luat de Trevor Noah pentru The Daily Show, mecanismul prin care autoarea reușește să își exteriorizeze sentimentele fără să dea în depresie.

Locul 3. Paolo Cognetti – Cei opt munți
Cartea asta e ca urcatul pe munte nou. La început ești nerăbdator să începi, apoi încetinești să te bucuri de drum și la final îți pare rău ca s-a terminat. Mi-a placut foarte mult.

Locul 4. Max Blecher – Inimi cicatrizate
Ce surpriză plăcută a fost această carte… Despre care auzisem de la mai multă lume. Inclusiv de la doamna mea. Dar doar acum i-a venit rândul la citit. Ce scriitură elegantă… Și ce multă durere transmite… Și câtă resemnare activă (sau cum să îi zic) în fața sorții. Este important să știi că Blecher a murit la 29 de ani din cauza tuberculozei osoase. Cartea este, de altfel, un fel de jurnal dintr-un sanatoriu. Impresionantă…

Locul 5. Andrei Ruse – Cartea ielelor
A doua carte din trilogia ”Ultimul împărat nemuritor”. Foarte fain cum reușește Andrei să te aducă înapoi în lumea basmelor din copilărie. Dar o lume la care te uiți cu ochii de acum. Mi-a plăcut parcă mai mult decât prima carte. Așa că o aștept pe a treia ca să trag concluzia decisivă.

Celelalte cărți din această secțiuni sunt următoarele. Nu neapărat într-o ordine de top.

Horia Stancu – Asklepios
Un roman romanțat (parcă așa se zice…) despre povestea/legenda lui Asklepios. Dar scris bine. Autorul fiind foarte atent la reconstruierea epocii în care s-au întâmplat toate cele. Recomand cartea amatorilor de, ca să le zic așa, chestiuni antice. Măcar pentru atmosfera pe care Stancu o creează.

Calidasa – Sacontala
În traducerea lui George Coșbuc. Că de aia am ales să o (re)citesc. N-aș zice că-s fan. Adică, sigur, este o capodoperă a literaturii universale. Și o apreciez ca atare. Și o respect. Dar nu a vibrat mare lucru în mine când am citit-o. Poate pentru că-s din Vitangeles, cine eștie…

Top 5 cărți non-belestristică

Locul 1. Cătălin Pavel – Arheologia iubirii
Ce mi-a plăcut această carte… Combinația dintre istorie, mit și stilul amuzant (deci extrem de atractiv pentru mine) a fost decisivă. Așa că am cumpărat tot ce am găsit de acest autor. Dacă celelalte cărți sunt măcar la jumate din asta, apoi achiziția mea este una bună. Aia zic.

Locul 2. Federico Kusko – Odorama. Istoria culturală a mirosului
Fascinantă carte. Despre fix cum zice titlul: istoria mirosului. Și despre cât de important a fost, este și va fi acest simț în ceea ce percepem și, pe cale de consecință, în ceea ce decidem să facem. Este o carte care îți rămâne. Și prin ineditul subiectului abordat. Dar mai ales prin perspectivele pe care ți le oferă asupra unui subiect de care nu te lovești în fiecare zi. Inedit, deci. Cum ziceam.

Locul 3. James Hollis – În umbra lui Saturn
O carte care, ca bărbat, te pune pe gânduri. Mă rog, dacă ești îndeajuns de deschis cu tine însuți încât să (te) accepți că mai ai mult de lucru cu sufletul tău. Tu cu tine. Ca să ajungi în acea dumbravă a existenței tale în care viața, dacă să nu ți se pară frumoasă, măcar că merită trăită să fie…

Locul 4. Richard Rumelt – Good Strategy/Bad Strategy: The difference and why it matters
Foarte bună carte. O recomand cu drag tuturor celor care vor să se apuce să își deseneze o strategie corectă pentru businessul lor. Pentru că te ajută, în primul rând, să înțelegi cu adevărat ce înseamnă o strategie. Adică ceva care rezolvă o problemă. Și îți zice și cum să o rezolvi. Nu aspirațional, așa.

Locul 5. Andrew Pettegree – The Invention of News: How the World Came to Know About Itself
Interesantă carte. Care ne ia de prin secolul XIV și ne aduce până la început de secol XIX. Și ne trece prin tot ceea ce se poate înțelege prin news. Că e mai ușor de folosit termenul englez, nu-i echivalent cu știri la noi. Documentată ca lumea. Împletește planurile istorice cu cele religioase și cu cele de business. Pentru că doar așa poți să înțelegi cu adevărat cum a evoluat ceea ce am putea denumi, cu un termen mai larg, presă.

Celelalte cărți din această secțiuni sunt următoarele. Nu neapărat într-o ordine de top.

Stephen Greenblatt – Tiranul. Politica în viziunea lui Shakespeare
Faină carte. În care autorul ia la purica opera bardului și găsește un fir logic (mai multe, de fapt) despre cum a oglindit autorul politica. Și pune lucrurile în context. Ceea ce este foarte important într-o epocă ca cea în care a scris Shakespeare când unii autori chiar au fost un pic despărțiti de cap din cauza scriiturii. O lectura deosebit de agreabilă.

Dan Alexe – Babel: La început a fost cuvântul
Simpatică foc această carte. Cu un Dan Alexe în vervă. Dar și negru-n cerul gurii, cum îl știm, în unele situații. Pe scurt, este despre limbaj. Și despre cum această trăsătură deosebit de distinctă (sic!) a omului a influențat în mare măsură cum a evoluat specia noastră. Cu tot felul de exemple. Cum ar fi un cuvânt în georgiană care înseamnă ceva de genul: am mâncat, dar nu mă simt vinovat că am mâncat, pentru că am făcut-o din greșeală. Mno…

Mark Fisher – Capitalism Realism
O carte care nu m-a convins. Cum nu mă convinge niciun demers tezist. Pentru care a dărâma ceva este echivalent cu ”mi-am făcut treaba”. Adică, parol, chiar știm că onor capitalismul a luat-o cumva pe o cale greșită. Și că este deja un fel de modă să dăm cu el de pământ. Dar ce punem în loc? Asta-i întrebarea. Altfel, chestiuni interesante găsești.

Jeff Gothelf – Sense & Respond: How Successful Organizations Listen to Customers and Create New Products Continuously
Bună carte. Dacă ești pe zona de business. În esență, zice așa: nu îți mai poți permite ca brand să nu intri în logica de a-ți asculta consumatorii și de a face corecțiile necesare pe baza părerilor lor. Și asta permanent și cât mai rapid cu putiință.

Adrian Șonka – O plimbare prin Univers
Formarea sistemului solar seamănă cu o petrecere dintr-un cămin studențesc: nimeni nu știe exact cum a început distracția, dar toți participanții au rămas cu sechele. Cam în tonul acesta-i scrisă toată cartea. Care (că am ajuns deja pe la jumătate) este cam cea mai ușor de înțeles pe linie când vine vorba despre explicarea faptului că, oricât de balene într-un polonic (și ăla mititel) ne-am dat, în realitatea cosmică suntem niște vai steaua noastră.

Philip Corr – Behavioral Economics: The Basics (audiobook)
Cartea e ok. Adică, exact cum îi zice numele, o introducere în disciplina cu pricina. Dar disciplina este fascinantă. Pentru că vine și demontează ceea ce știința economiei ne-a spus multă vreme: omul este o ființă rațională care ia cele mai bune decizii pentru el. Dă-i pace, n-are nicio legătură…

Meredith Broussard – Artificial Unintelligence: How Computers Misunderstand the World (audiobook)
O carte utilă în contextul actual. Care ne plimbă un pic prin istoria mașinăriilor inteligente. A computerelor care, zice autoarea, sunt doar niște mașinării. Și nu-s șanse decât minuscule spre deloc să ajungem la faze gen terminator. Și aduce argumente în acest sens. O carte interesantă. Dar doar pentru cei interesați de subiect, firește.

Patrick J. Stroh – Business Strategy: Plan, Execute, Win!
N-aș zice că am avut 980890 de aha moments cu cartea asta. Dar e ok. Mai mult nu am ce zice. Adică îți face o trecere în revistă a principalelor chestiuni de care să ții cont când îți faci strategia. Un pic cam prea americană, ca să zic așa. Dar tipul e ceva Greucean care a construit o companie de miliarde. N-am avut curiozitatea să dau un search, recunosc…

Sean Masaki Flynn – Economics for Dummies
O recomand tuturor celor care vor să înțeleagă baza despre economie. Căci este scrisă fix cum îi zice numele. Pentru cei neinițiați. Că eu așa aș traduce titlul.

James Bridle – New Dark Age: Technology and the End of the Future
Cam pesimistă pentru gustul meu. Dar eu funcționeze de ceva vreme pe principiul ăsta: dacă vrei să îți înfrângi ”dujmanul”, apoi apucă-te să îl studiezi. Bine, nu că ar autorul fi dujmanul meu sau ceva. Dar hai să zicem așa: când vine vorba despre impactul tehnologiei în viața noastră, eu sunt stelist și el este dinamovist.

Constantinos C. Markides and Paul Geroski – Fast Second
O abordare interesată. Care zice, pe scurt, așa: aprope niciodată cei care au fost primii pe o piață nu au reușit cu adevărat. Ba chiar s-au dus la loc de verdeață. Cei care au reușit și au făcut ditai businessul sunt cei care au venit în valul doi. Și care au reușit să scaleze cu adevărat businessurile lor.

K.H. Erickson – Microeconomics: A Simple Introduction
E ca un fel de curs pentru liceu. Simplu și direct. Dacă te interesează chestiunea, desigur. Altfel nici n-are rost să te uiți la copertă.