Top 10 cele mai slabe cărți citite în ultimii ani

Citește cartea mea ”Ce ne facem, domle, cu influencerii ăștia?” și, dacă nu îți place, îți dau o bere :D

Abonează-te la newsletterul trimis de maximum două ori pe săptămână celor peste 5.000 de abonați.

Despre autor: Fondator și asociat al agenției de comunicare integrată Kooperativa 2.0. Trainer cu peste 300 de workshopuri pe teme de marketing digital susținute. Speaker și moderator la peste 300 de evenimente de business. Blogger din 2007, cu peste 13.000 de articole scrise.

Contact: cristi@kooperativa.ro

Dacă tot citesc în jur de 11 cărți pe lună și tot zic despre ele cum mi s-au părut, am zis să bag și o anti-aspirațională, ca să îi zic așa. Pentru că mi-am dat seama că, de când fac Top 10 cărți care mi-au plăcut, evident că prin natura acestui top țin lucrurile într-o culoare rozalie. Căci aia e idee cu un top, mai pe pozitiv, așa. Doar că, evident, rozaliul nu este culoare principală a vieții. Nici pe departe.

Așa că am zis să mă uit la cărțile pe care le-am citit altfel. Din perspectiva inversă. Așa că, iată, vin cu acest Top 10 al cărților care nu mi-au plăcut.

Este foarte important să înțelegi că m-am bazat în realizarea acestui top pe un criteriu fundamental: cât de mari așteptări am avut și cât de tare m-au dezamăgit.

Sigur că mai sunt criterii secundare, precum mesajul pe care îl transmite o carte și care pentru mine este totalmente greșit. Sau scriitura în sine, care m-a plictisit sau m-a enervat, după caz. Doar că acestea sunt, cum ziceam, secundare, criteriul principal fiind cel al așteptărilor dezamăgite.

Din fericire pentru liniștea mea sufletească, m-am cam căznit să îmi aduc aminte despre cărțile care m-au dezamăgit încât să consider că își merită locul în acest top. Bine, aici putem deschide o altă discuție. Despre cât de jos îți setezi așteptările când citești o carte :)) Sau despre cum ți le alegi, căci pe măsură ce vreau să citesc mai multe cărți și îmi dau seama că am din ce în ce mai puțin timp, alegerea cărților devine teribil de importantă.

Cum ziceam, discuția este lungă aici. Dar eu mi-s happy, cum ar zice patagonezul ajuns din greșeală în Poplaca, că m-am cam chinuit să găsesc cărți pe care să le bag în topul ăsta :)

În plus – căci io tot jumătatea plină a paharului încerc să văd în orice în viață :) – sunt absolut sigur că vei regăsi în topul de mai jos cărți care ție ți-au plăcut. Sau, în cel mai rău caz, nu ți-au displăcut. Și, poate, inițiem o discuție (atât de necesară atunci când părerile sunt contrare) pe tema asta. Din care cred cu tărie că am avea de învățat toți.

Nu în sensul că o să îmi schimb părerea despre cartea pe care eu am ”cocoțat-o” în acest top. Căci îți spun de pe acum că sunt mult prea arogant ca să se întâmple asta :)) Dar într-un sens mult mai important: o să învăț mai multe despre cum să privești din mai multe perspective la același lucru. Chestiune care mie mi se pare aur curat în viață. Ceea ce îți doresc și ție :)

Așadar, iată topul meu de cărți slabe citite în ultima vreme. Și, desigur, dacă ai și tu cărți pe care NU le recomanzi, din puncte de vedere totalmente subiective (singurele care contează, la urma urmei, când vine vorba despre cărți), chiar te rog să le zici.

Mihail Șișkin – Luarea Ismailului
Asta-i cartea în care criteriul meu pe sistem de dezamăgire versus așteptări se vede cel mai tare. Căci după ce îi citisem Scrisorar, una din cele mai tari cărți lecturate în ultimii mulți ani, Luarea Ismailului m-a dezamăgit cumplit. M-am chinuit să o termin. Am tras de mine. Din respect pentru Scrisorar, cred. În fine, nu mi-a plăcut deloc…

Isabella Allende – Ce vrem noi, femeile
Nici măcar nu am reușit să o termin, atât de tare m-a indispus feminismul mustind a flamuri fremătând în lupta împotriva porcilor de bărbați. Doar că, pentru că așa se întâmplă când ai oameni faini care te citesc, atunci când am zis ceva public despre carte, Andra Buzatu mi-a lăsat un comentariu în care mă făcea praf. Doar că mă făcea praf într-un mod atât de convingător, încât m-a încântat. Așa că i-am făcut oferta de a scrie un articol special pe tema asta pentru blogul meu. Că așa-i fain să te cerți cu cineva în viață, să câștigați amândoi și și cei din jurul vostru :)

Michel Houellebeqc – Serotonina
A fost prima carte citită de acest scriitor mult lăudat. Nu mi-a plăcut. Adică m-a plictisit la modul concludent. Apoi, pentru că cei din jurul meu au reușit să bage dubii în mine cum că ”nu ai fost tu pe fază să îi înțelegi geniul”, am mai băgat o fisă. Și am citit Platforma. Nope. Nici asta nu mi-a plăcut. Deși mi s-a părut un pic mai bună ca Serotonina. Acuma am în raftul (ăla imens, deci chiar nu știu care-s șansele ei…) de cărți pentru citit și Supunere. Și, dacă nici asta nu îmi spune nimic, atunci îl trag pe musiu Mihăiță definitiv pe linia livrescă moartă…

Sjon – Vulpea albastră
N-am înțeles absolut nimic din această carte. Posibil să îmi lipsească mie niște porturi USB, ca să le zic așa, în care să își ”înțepe” unii autori ce a vrut să spună autorul. Nu știu care-i explicația. Dar nici nu o caut tare mult. O las așa cum a căzut. Nu mi-a plăcut și punct.

Masaru Emoto – Forma iubirii
Probabil că această carte este exemplul cel mai clar dintre toate cărțile de aici de pierdere de vreme. În ceea ce mă privește, desigur. Alții pot să găsească forme teribil de interesante de a pune problema în ce zice coleguțul Masaru. Dar pe mine m-au plictisit de moarte ideile lui cu cristalele care iau nuș ce forme ca să nu ia alte forme și de astea. În fine, cum ziceam, nu am io deschiderile potrivite pentru astfel de înțelepciuni.

Jay Shetty – Gândește ca un călugăr
Exemplu de carte care nu vine la vremea potrivită. Căci am citit această carte după ce citisem încă vreo 20 despre sistemul de gândire pe felie budistă, pardon my French, despre care povestește Jay. Așa că, fără ca autorul să aibă vreo vină, desigur, cartea m-a plictisit. Și nu am găsit mai nimic care să fie plus valoare pentru mine. Cu excepția măruntelor (raportat la ditai cartea) pasaje în care povestește întâmplări din vremea călugăriei sale. Care întreprindere, apropo, s-a lăsat cu abandon. Păcat că nu a insistat mai mult pe faptul că a pierdut bătălia asta, ca să îi zic așa. Cred că mi-ar fi plăcut mai mult.

Menelaos Ludemis – Dedal
Sunt mega fan de istorie. Iar în ultima vreme rup norma la citit despre istoria grecilor. De aceea am pus mâna și pe cartea asta. Care e un fel de luare la pilă a legendelor Greciei Antice în interesul (mai creștin, așa) al autorului. Așa că o dă de gard de multe ori. Ceea ce pe mine, atâta cât cunosc subiectul, mă cam irită. Adică una este să împingi un pic limitele unei legende (multă lume a făcut asta în decursul istoriei) și alta este să dai o găleată de vopsea pe legenda aia și să o scoți fucshia cu dungi violet, pentru că așa ți se potrivește ție cu carpeta cu #răpireadinserai din bucătăria unde și dormi. În fine…

Tagore – Poezii
Lemn Tănase sunt cu poeziile. Nu am receptaculul acela atât de necesar să înțeleg ceea ce, totuși, este o formă de artă esențială. Sigur că, din când în când, mă nimeresc niște poeți cu anumite întortocheri de cuvinte măiastre. Doar că Tagore nu a nimerit nici măcar unul din aceste două ”când”. Io-s de vină, cum ziceam.

Karl Ove Knausgard – Primăvara
Am decis să pun cartea asta în top pentru că am realizat că nu am rămas cu nimic de la ea. Nada. Niente. Și nici măcar nu îmi aduc aminte mare lucru despre povestea din ea. Uneori se întâmplă și de astea. Poate că nu își merită neapărat locul în acest top. Dar, o zic iar, cum am avut mari probleme în a selecta 10 cărți, uite că mai fac și forțări de astea. Pentru care simt un pic de rușinică, să știi…

Randy Gage – Riscant acum înseamnă sigur
Las cartea asta aici ca să exemplific categoria pe care eu o numesc cărți popcorn. Adică doar ți se pare că mănânci, dar nu te alimentezi cum trebuie. Bine, sigur că există un anumit raport caloric livresc în astfel de cărți. Doar că, dacă ne uităm la acest aspect dintr-o perspectivă de costuri de oportunitate, am câștiga mult mai mult dacă am citi o altă carte. Aia zic :)

Bun, cam acesta a fost Top 10 cărți slabe citite de mine în ultima vreme. Dacă ai și tu exemple de cărți care nu te-au dat pe spate, te-au dezamăgit, te-au iritat sau chiar te-au enervat, spune-le în comentarii. Ca să știm și noi, vorba aia :D

Notă: linkurile către cărți sunt linkuri de afiliere.

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Distribuie pe Whatsapp

10 thoughts on “Top 10 cele mai slabe cărți citite în ultimii ani”

  1. Sjon – Ochii tai m-au vazut a fost la fel de slaba. Credeam ca am nimerit eu gresit in „opera” acestui scriitor, dar vad ca nu rezoneaza cu multa lume. Poate scrie doar pentru el? 🤔
    Serotonina am auzit si eu ca este slaba, desi are atata publicitate. In schimb Supunere, la fel am auzit, pare mult mai ok. Foarte fain articolul!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

5000 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)