Dragă antreprenor, te rog eu frumos nu mai face așa ceva…

– Scrii despre orice, dar numai despre proiectul nostru nu.

– Care proiect?

– Proiectul X.

– Mi-ați trimis cumva ceva informații, un mail, un mesaj, ceva despre proiect și eu nu am răspuns?

– Nu, nu am trimis nimic.

– Atunci cum păcatele mele să fi știut despre proiect?!

– Ar trebui să știi pentru că este un proiect inovativ, care aduce schimbări majore în viața oamenilor.

– Așa zic toate proiectele, stai liniștit.

– Dar celelalte mint!

– Păi, io cum aș putea să știu asta, că celelalte mint și că doar voi ziceți adevărul?

– Pentru că se vede cu ochiul liber.

– Eu ce văd cu ochiul liber este că toți ziceți că aveți cele mai tari proiecte. Asta văd.

– Înseamnă că nu vezi bine.

– Mă poți ajuta să văd mai bine? Să îmi dai niște instrumente cu care să văd mai bine?

– Ar fi trebuit să ai deja aceste instrumente. Și, oricum, nu e ok să mi le ceri mie așa, pe degeaba.

– Păi, cui să le cer? Căci tu ești cel care contești că modul meu de a vedea lumea, proiectele antreprenoriale în special, nu e corect.

– Și, eu cu ce sunt vinovat că tu nu vezi lumea corect?

– Corect, adică așa cum vrei tu să o văd?

– Corect așa cum este corect.

– Auzi, dar tu nici măcar nu mi-ai dat un mail să îmi zici despre proiectul tău. Sau un mesaj. Te întreb iar: de unde să fi știut eu despre el?

– Pentru că este de datoria ta de influencer să spui lumii despre proiectele faine.

– Înțeleg ce zici. Și așa fac. De fiecare dată când pot. Și când aflu despre astfel de proiecte. Doar că îmi este imposibil să aflu despre toate!

– Asta este problema ta.

– Nu chiar. Este și a ta. Pentru că, iată, dacă nu află lumea despre proiectul tău, nu are cum să zică despre el.

– Tu ai aflat despre proiect acum. O să zici despre el?

– Da, o să zic. Pentru că mi se pare chiar interesant. Doar că, vezi tu, modul tău de a pune problema este unul care, în mod normal, m-ar face să resping orice ține de acest proiect.

– Sensibilități de influencer sunt astea.

– Poate. Doar că influencerii pe care îi vrei tu au astfel de sensibilități. La care îți recomand să fii un pic mai atent pe viitor.

– Este o amenințare?

– Măi, omule bun, tu crezi că eu stau atât de vorbă cu tine ca să te ameninț voalat?! Eu chiar vreau să te ajut. Să te fac să înțelegi că poți ajunge la o destinație și mergând pe alte drumuri, nu pe astea alea reproșurilor și ale căutării de vinovați pentru că proiectul tău genial nu este vizibil .

– Ok, apreciez asta. Faptul că vrei să mă ajuți. Serios apreciez.

– Uite, deja discutăm altfel. Hai să îți zic altfel: o să te ajut mai mult decât ai merita :)) O să îi rog pe ai mei de la agenție să facă un pic de PR pentru tine. Să trimitem la jurnaliști, publicații și influenceri informații despre proiectul tău. Fără fee de agenție.

– Uau… Chiar nu mă așteptam la asta… Nu știu ce să zic…

– Îți spun eu ce să zici. Ce să îți zici, de fapt. Asta să îți zici: când vrei ceva de la cineva, fii constructiv, ca să poate celălalt să înțeleagă unde să se ”cupleze” cu ce vrei tu. Cu asta aș vrea să rămâi din toată discuția noastră, ok?

– Ok. Deși m-am cam enervat, recunosc că s-ar putea să ai dreptate… Și promit să mă gândesc.

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Distribuie pe Whatsapp

8 thoughts on “Dragă antreprenor, te rog eu frumos nu mai face așa ceva…”

    1. Eu le acord circumstanțe. În sensul că le pot înțelege frustrările și, în unele cazuri, disperarea. Dar până la un punct, desigur. Până la punctul ăla, încerc să îi ajut. După punctul ăla, pa și pu :))

  1. Desi modul in care a pus problema arata evidenta aroganta a unor antreprenori din zilele noastre,desi parea un caz pierdut iar omul complet absorbit de propria-i ambrozie,uite ca la final a aratat ca poate,intelegand si perspectiva cealalta ,aratand astfel ca merita ajutorul acordat. Putini reusesc sa puna pauza,sa gandeasca si sa realizeze ca poate de data asta chiar nu au dreptate. Mai ales un antreprenor! Felicitari ambilor! Mult succes!

    1. Unii sunt aroganți, așa este. Eu, spre exemplu, sunt foarte arogant. Dar una este aroganța și alta este nesimțirea. Pe terenul vast dintre cele două se pierd multe bătălii. Dar se și câștigă din când în când. Cum am făcut eu cu stimabilul din discuție :)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

4900 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)