Crede-ma, te mint! – Ryan Holiday este o carte pe care orice profesionist (sau care crede că este, știți cum zic…) în comunicare ar trebui să o citească.
Pentru că, pe scurt, autorul este unul din ghiolbanii care au comis o căruță și jumătate de matrapazlâcuri comunicaționale, la scară mare. După care, cuprins de un fel de epifanie a propriei vinovății, gen, a zis să scrie o carte pe principiul ”io am fost bou, dar voi să nu faceți la fel, bine?”.
Ținta predilectă a autorului (a se citi numai răhățișuri la gura lui) sunt blogurile. Iar aici cititorul neavizat din România poate merge pe fentă și să greșească. Pentru că Holiday ăsta include la categoria bloguri mizerabile (la propriu, așa le zice) standardul american cu Huffington Post, BuzzFeed, TechCrunch, Politico sau Mashable. Așa, ca să aveți un ordin de mărime.
Așadar recomand cititorului român să nu ne confunde pe noi, bloggerii cât de cât ok din România (ca să nu zic vai urlul nostru față de ăia cu care se ceartă autorul), cu ce numește el bloguri. Căci, desigur, ar fi o eroare să facă asta, ca să nu zic prostie.
Mie nu îmi place deloc personajul. Dar asta nu mă împiedică să vă recomand cartea, așa cum puteți vedea în acest nou episod din #RaftulLuiChinezu.
Cartea are o prefață semnată de Laura Dragomir, de la care am și aflat de această carte de altfel, motiv pentru care îi mulțumesc la modul corespunzător