Încep prin a vă spune că întreaga serie de materiale apărute în ultima vreme în secțiunea #Atrenprenoriat a pornit de la excelenta inițiativa Chivas – The Venture, care este, pe scurt, o oportunitate pentru business-urile cu impact social de a se dezvolta, de a primi sprijin financiar și, nu în ultimul rând, de a obține un lucru visat de mulți: recunoaștere internațională. O să revin asupra acestui aspect, căci o să fie fain, zic :)
Textul de mai jos este scris de Cornel Miron. Lectură plăcută :)
––––––––
Înainte de a începe să scriu textul acesta am căutat în Google ce înseamnă antreprenoriatul social. Am căutat în engleză, mi se pare un subiect atât de puțin abordat în România încât nu am avut încredere că o să găsesc o definiție care să mă facă să înțeleg pe deplin fenomenul.
Știu, și totuși nu știu ce înseamnă antreprenoriatul social. Definiția spune că e încercarea de a folosi tehnici din afaceri pentru a rezolva probleme sociale. Practic ar trebui să fie simplu: rezolvi o problemă tratând-o ca pe o afacere.
Și din punctul meu de vedere, aici intervin neconcordanțele. În cele mai multe cazuri, profilul unui antreprenor nu se suprapune cu cel al unei persoane care vrea să ajute la rezolvarea problemelor sociale. Antreprenorii sunt cei care iau inițiativa și care se luptă pentru ideile lor, doar că pentru curajul acesta vor să fie răsplătiți pe măsură. Iar, antreprenoriatul social nu este, prin definiție, un aducător de profit. O persoană care vrea să ajute la rezolvarea problemelor sociale este cel care vine și susține, vede că un lucru nu funcționează și pune umărul la soluționarea situației. Este tipul de persoană care reacționează la ceea ce se întâmplă.
Antreprenorii inoveaza, sunt proactivi și își planifică acțiunile. Ceilalți ajută.
Am întâlnit persoane atât din mediul de afaceri cât și din mediul ONG. Primul grup e structurat, are obiective și scopuri clare, are o strategie și un plan de rezervă, știe cum să își folosească resursele și cum urmează să acționeze. Al doilea grup e frumos, visează la o lume mai bună, e dornic să ajute, dar e naiv și nu are bani. (Cel mai interesant a fost să văd ambele grupuri în același mediu).
Am observat că pentru a vrea să faci antreprenoriat social trebuie mai înainte de toate să vrei să ajuți societatea în care trăiești. (Am în minte acum vorbele „dacă vrei să îi ajuți pe cei din jur ajută-te în primul rând pe tine”, sună egoist, dar e adevărat. Pe lângă mulți alți factori, problemele din societate vin și din lipsa de inițiativă din partea populației, lipsă de inițiativă în a se ajuta pe sine). Apoi trebuie să începi să gândești ca un inovator. Și, poate chiar mai important, să pui toate ideile într-o structură care să îți spună în ce direcție să mergi. Practic o combinație între antreprenorul clasic și un voluntar. Inițiativă plus dorință de a face lumea un loc mai bun.
Cum ajungem să avem mai mulți antreprenori sociali?
Avem nevoie de mai mult curaj și inițiativă. Din păcate, probleme sunt suficiente încăt toți am putea să facem antreprenoriat social.