Aseară am ajus, în sfârşit (în sensul că tare, tare, tare, tare am vrut să văd piesa asta) la „Fă-mi loc„, în cadrul Undercloud. Şi am văzut o Medeea Marinescu splendidă şi un Marius Manole care, din nou (enervant eşti, măh! de când te pândesc să te văd că îţi dă un rol cu virgulă :D), a fost impresionant. Am văzut un scenariu de o simplitate covârşitoare tocmai prin profunzimea în care reuşeau să te arunce nu cuvintele, nu actorii, ci experienţa ta personală, acele amintiri care erau activate abrupt de ce se întâmpla pe scenă şi care te făceau părtaş la chimia extraordinară dintre cei doi actori.

Mi-a plăcut foarte mult spectacolul. Este genul de ispravă pe care m-aş duce să o văd foarte des. Pentru că, sunt sigur, de fiecare dată aş descoperi noi şi noi înţelesuri uitându-mă la cei doi oameni, care jucau două personaje, care erau două roluri, scrise de un om şi la care reacţionau oamenii din sală.

Vă recomand fix două lucruri:

1. Să mergeţi să vedeţi piesa. Treaba voastră cum faceţi, vă descurcaţi, sunteţi vaccinaţi!

2. Să daţi o fugă până la Undercloud. Să simţiţi feng shuiul festivalului. Despre care o să mai scriu eu aici, nu-i vorba. Doar că ar fi cam cum v-aş spune ce bună este berea. Altfel este când o sorbi tu din halbă :)