Spun din start, ca să ştim cum stăm, că „Viaţa lui Kostas Venetis” de Octavian Soviany este una din cele mai bune cărţi pe care le-am citit anul trecut. Şi una pe care am pus-o pe raftul acela select (pe care sper că fiecare dintre noi îl are) pentru recitire (cel mai probabil o amăgire, căci timpul este puţin, cărţi tot apar, dar şi amăgirea asta are farmecul ei…).
De ce mi-a plăcut cartea? Pentru că este scrisă excelent. Pentru că autorul reuşeşte să creeze o lume incredibil de credibilă. Pentru că rar poţi citi o carte atât de frumoasă despre oameni şi întâmplări atât de urâte. Pentru că forţa cu care Octavian Soviany te ia de guler încă din primele rânduri şi cu care te aruncă fără milă de pe o pagină pe alta este impresionantă.
Nu am glumit când am zis mai sus despre „oameni şi întâmplări urâte”. Ca să înţelegeţi mai bine care este faza, să vă imaginaţi că personajul principal al cărţii, Kostas Venetis, este unul pe care cam 90% din populaţia globului l-ar împuşca fără să ezite, o fiinţă mizerabilă, respingătoare, jegul uman înălţat la rang de perfecţiune. Dar, cu toate acestea, din cauza (mi-e greu să folosesc „datorită” în acest context, vă rog să mă credeţi…) autorului, ajungi nu să îndrăgeşti personajul, asta este imposibil, dar să vrei din răsputeri să îi găseşti scuze, motive, circumstanţe atenuante pentru că este monstrul care este. Nu reuşeşti. Nu ai cum să reuşeşti. Dar încercarea pe care o faci parcurgând această carte excelentă este splendidă.
Salut cu mult respect documentarea de care se face „vinovat” Soviany. Căci ceea ce noi luăm de-a gata din punct de vedere istoric (epoci, costume, obiceiuri, locuri, întâmplări, personaje etc.) este rezultatul unei munci pe care eu pot doar să o bănui că a fost teribil de laborioasă şi, tocmai de aceea, demnă de tot respectul.
Vă recomand să citiţi cartea „Viaţa lui Kostas Venetis” de Octavian Soviany? Da, categoric da! Căci primeşte din partea mea nota 10. Şi dorinţa de a mă apuca să citesc mai mult din ce a scris autorul. Cu speranţa ca alte cărţi să nu mă dezamăgească :)
Au scris, mult mai bine decât mine despre carte, Marius, Raft de cărţi, Prinţesa urbană, Rontziki, Talex, Nebuloasa.