Garfield, afterall, nu e chiar aşa simpatic. Chiar deloc…

NOU: Îți recomand masterclassul meu de digital marketing în 22 lecții video.

Citește cartea mea ”Ce ne facem, domle, cu influencerii ăștia?” și, dacă nu îți place, îți dau o bere :D

Abonează-te la newsletterul trimis de maximum două ori pe săptămână celor peste 5.300 de abonați.

Despre autor: Fondator și asociat al agenției de comunicare integrată Kooperativa 2.0. Trainer cu peste 300 de workshopuri pe teme de marketing digital susținute. Speaker și moderator la peste 300 de evenimente de business. Blogger din 2007, cu peste 13.000 de articole scrise.

Contact: cristi@kooperativa.ro

Nu vorbesc de megasimpaticul personaj de desen animat şi film. Ar fi şi culmea să am ceva împtriva senzaţionalului motan îmbuibat care mă amuză copios de fiecare dată când îi văd mustăţile.

Io vorbesc de un Garfield românesc, care, vă daţi seama şi singuri, a luat fără jena de copyright imaginea motănelului şi şi-a pictat-o pe siglă. Nici că m-ar deranja aşa ceva (ce dracu, nu sunt o demoazelă de pansion), dacă destinele noastre nu s-ar fi intersectat cu destinul lor.

Adică o perioadă de câteva luni Alex al meu a fost la afterschool la numitul Garfield. Locul drăguţ amenajat, cam înghhesuit, dar per total ok. Cam scumpinel (vreo 200 euro pe lună) dar no, am zis că piticu meu îşi face temele supravegheat şi apoi stă cu alţi copii de vârsta lui şi se joacă. Plus că se făcea şi înot şi tenis. Brici, zic.

Pe scurt, că iar încep să mă enervez, după un timp am aflat aşa: că înot nu se mai face, tenis doar din an în celălalt an, personalul LE FĂCEA TEMELE copiiilor, dacă ei nu reuşeau să le facă, şi alte mărunţişuri de astea enervante. Ba mai mult, când am luat decizia finală de a-l retrage pe Alex de acolo, am aflat de la ceilalţi copii care au rămas că neşte doamnele de la Garfield le spuneau copiilor şi părinţilor lor că noi nu l-am mai lăsat pe Alex să meargă acolo pentru că avem fiţe şi pentru că Alex a fi avut probleme cu ceilalţi copii. Neşte doamne, după cum spuneam…

Am trecut zilele trecute pe acolo, pentru că Alex îşi uitase racheta de tenis. Nu vă spun cu ce ton vorbeau neşte doamnele alea cu mine, acuma că eram un extern, care nu se mai bucura de măreaţa educaţie de la Garfield. Evident că racheta nu am mai recuperat-o. Să fie primit…

Zât, Garfield românesc, zât!!!

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Distribuie pe Whatsapp

0 thoughts on “Garfield, afterall, nu e chiar aşa simpatic. Chiar deloc…”

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

5300 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)