Mă uitam la ei şi mă gândeam, cu o strângere corespunzătoare de stomac, la cum aş fi privit acest spectacol (la cum am fi privit toţi cei care eram în sală, de altfel) dacă momentul Târgu Mureş 1990 s-ar fi lăsat cu mii de morţi şi cu ani şi ani de conflict. Mă gândeam cum i-aş fi privit eu din acel moment înainte pe prietenii şi pe amicii mei unguri, cum – cel mai probabil – ne-am fi întâlnit doar ca să ne aruncăm în faţă „ucigaşilor, criminalilor, muriţi, măh!„. Căci nu cred că am fi putut găsi resurse să mai fim oamenii unii cu ceilalţi dacă aşa ceva s-ar fi întâmplat…
„Blestemat să fie trădătorul de patrie”, spectacolul lui Oliver Frljić jucat de slovenii de la Mladinsko Theatre, la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu FITS 2014 nu a fost o piesă de teatru. Cel puţin nu pentru mine. Teatrul – spus generic – a fost doar pretextul pentru ca cei de pe scenă să ne arunce în faţa ochilor, a urechilor, a sufletului răni pe care mizeria umană le-a făcut pe vecie în coraconul unor naţii, în istoria unor oameni. A fost, dacă vreţi, un documentar teatral al neizbutirii noastre de a învinge animalele din noi.
Piesa este despre porcăriile întâmplate în timpul războaielor civile din fosta Iugoslavie. Şi despre toate porcăriile pe care noi, cei care ne considerăm fiinţe supreme pe aceste pământ, le-am făcut, le facem şi le vom face în continuare celor care, asemeni nouă doar că un pic mai puţin, sunt şi ei fiinţe supreme pe acest pământ.
Nu este o piesă de teatru aşa cum te-ai aştepta la o piesă de teatru. Adică să îţi aducă acel catharsis după cate tânjeşti şi la care speri atunci când te aşezi cuminte în scaun. A fost o permanentă stare de disconfort, căci te gândeai doar la faptul că şi tu, una din fiinţele supreme de pe această planetă, pus în anumite circumstanţe, ai fi putut fi ori călău, ori victimă şi nimic altceva. Aşa că ieşi de la această piesă încruntat. Şi aproape îţi pare rău că ţi-ai stricat feng shuiul cu aşa ceva.
Doar că, după ce trec câteva ore, începi să vezi altfel lucrurile. Şi, discret, fără să te audă nimeni, le mulţumeşti slovenilor că te-au pleznit, te-au înjurat, te-au spurcat, te-au agresat verbal, vizual şi auditiv şi că te-au scos din zona ta de confort cultural şi social doar ca să te arunce undeva sus, pe acea orbită de pe care lucrurile se văd altfel, privite din perspectivă.
„Fuck you, Romanians, you stoopid people! Fuck you with your corruption, fuck you with your şpaga! You are so stoopid that you pay 25 millions euro for a kilometer of highway„.
Aşa ne-au spus slovenii de la Mladinsko Theatre. Printre multe altele. De pe o scenă. La un festival internaţional de teatru. Şi nu ne-am putut supăra pe ei. Pentru că aveau dreptate. Şi pentru că, nu-i aşa, era doar o ficţiune. Ne uitam doar la o piesă de teatru, nu-i aşa?
Sursa foto: sibfest.ro
8 thoughts on “Fuck you, Romanians, you stoopid people!”
Fuck you! Nu vă convine, așa-i? Îmi cer scuze, dar a fost un citat. Poate asa au gandit si realizatorii acestei mizerii. Nu a fost nimic! Nu a fost spectacol, nu a fost arta, creativitate, emotie. A fost un jeg, un spectacol zero din toate punctele de vedere. A fost umilitor, înjositor. Am fost acolo! Iar daca dvs. le multumiti pentru ca ne-au agresat atat de violent, inclusiv pe oamenii din public, nominalizandu-i pe cativa barbati (concret), injurandu-ne grosolan, va meritati injuriile. Este punctul dvs. de vedere si atat. Astept scuze si explicatii din partea Ambasadei Sloveniei la Bucuresti. Iar dvs. va puteti rasfata afectiv cu zecile de Fuck you-uri cu care slovenii ne-au scuipat direct in fata. Rusine sarbilor, rusine slovenilor.
Înjositor? Nu este nimic mai înjositor decât să te cobori acolo unde este înjositor doar ceea ce considerăm noi că este adevărul.
A fost umilitor? Injositor? Te-ai dus la o piesa de teatru cu gandul ca o sa fie ceva light, ca un film romantic de adolescenti made in Hollywood? Culmea, nu ai primit la ce te asteptai, deci e un jeg? Cam slab rationament.
Asa ca, fuck you Marie. Aveai optiunea sa te ridici, sa pleci la o telenovela. Aveai optiunea sa ii injuri si tu (in cazul in care nu te-ai prins, oamenii aia de pe scena ne provocau intentionat, vroiau o reactie de la un public traditional moale ca o mamaliga). Aveai optiunea sa iti deschizi creierul si sa te gandesti la motivatia lor. Sa te gandesti la pojghita subtire de civilizatie pe care o purtam si cat de repede ne lepadam de ea – cand ne convine sau cand suntem suficient de spalati pe creier.
O vai, amu vad – te astepti la explicatii si scuze din partea ambasadei? Vai de mine, cucoana se simte ranita in orgoliu. Na, sigur e mare bai la ambasada, se tin aia de cap, oare cum sa evite un groaznic incident diplomatic? Stai ase, ca imediat iti trimite ambasadorul o tona de flori si ciucalata, impreuna cu capatinile actorilor pe o tava de argint.
Sunteti fariseici si ipocriti, va aratati toti muschii postfestum. In sala nu a fost nicio reactie, dar niciuna de fronda, de revolta in fata acelui limbaj obscen, dimpotriva aplauzele au fost entuziaste. După razboi multi viteji se-arata! Sunteti lasi, domnilor! Va dati ceea ce nu sunteti. Ati stat moi ca niște mamaligi stricate, cum spune un domn pe-aici. De ce nu v-ati dus sa-i imbratisati, sa le multumiti ca ne-au aratat ce public de rahat suntem? Nu, sunteti viteji aici, on-line, sub masca anonimatului, iar acolo ati tacut ca niste lasi. Am fi vrut sa ne provoace, dar la nivel artistic, al regiei, interpretatarii, scenografiei. Nu am platit ca sa fiu scuipat, ci provocat la modul creativ. Resimt la dvs. limbajul si atitudinea gaunoasa a OTV si Antena 3, suburbana, gaunoasa, fatarnica. Chiar aceste comentarii sunt incarcate de ura si injurii. Si va mai dati, probabil, intelectuali. Sau sunteti?
Mă ierţi, dar văd că nu practici ce predici. Adică exact ce reproşezi tu unora (limbajul nuş cum) îl prestezi şi matale. Să te acuz că eşti de la B1TV sau cum?
Eu as vrea sa intreb pe autor daca piesa de teatru a trezit vreo reactie gen activita, de protest, intr-insul. Putin mai mult decat nivelul de scris. Adica mi-ar fi placut sa vad „uite domne cum ne-au injurat aia pe buna dreptate, de azi iau atitudinea cutare!”
Adică mă întrebi dacă mi-a schimbat ontologicul piesa asta? Nope, nu a fost chiar aşa profundă. Despre ce mi-a trezit, am scris. Cât despre luatul de atitudine, îmi asum aroganţa că fac asta de multă vreme. Nu mi-a trebuit să mă înjure nişte sloveni ca să fac asta.
Mare filozof,dute ma la birt!