Firma sub auspiciile căreia (ca să zic așa) mă joc io prin online este înregistrată în Maramureș. Și cum am făcut niște modificări de acționariat (despre care o să vă raportez mai încolo) m-am dus la Registrul Comerțului din Baia Mare să depun cuvenitele acte și să plătesc și mai cuvenitele taxe. Prilej cu care am aflat că legea poate fi interpretată un pic așa și un pic așa, în funcție de cea/cel care stă pe un scaun de director. Cum ar veni, în România legea este un fel de literatură. Doar că literatură de aia obligatorie și care are un caracter de recitire masiv și deloc fortuit.
Cei de la Registrul Comerțului nu au nici o vină. Ei chiar au fost surprizător de amabili. Doar că legea este cum spuneam mai sus și aprobarea celor pe care le-am cerut eu cică depinde de ceva director, care poate interpreta litera în spiritul ei.
Cineva de acolo, cu care mă știam, (apropo, am scris acolo cu pixul cât nu am mai scris din facultate) m-a întrebat așa de trecerea timpului cu ce se ocupă firma. ”Cu onlineul”, zic eu. Rânjetul lui m-a binedispus teribil și am început amândoi să râdem. Căci, nu-i așa, râzi ca prostul, ce să faci, că trebe completat vraful de hârțogării ca să poți presta pe net :)
5 thoughts on “În afacerile pe online, hârțogăria nu se scrie cu linii de cod”
sa nu mai vorbim de legile care se contrazic :))
Astept sa ne zici cate ceva despre noul actionar;)
@Zad
nu ma porni, te rog :)))
@Razvan
anunt zilele astea :D
Am rabdare;)
greu cu semnătura digitală :)