Nu ştiu ce să zic. Nu mă pricep de nici o culoare la faza de astea cu imigraţia ilegală şi cum se combate. Dar ce văd la Inconstantin şi în Ziarul de Iaşi mi se pare cam penibil.

Cum poţi să refuzi unei fete din Republica Moldova cetăţenia, căsătorită fiind cu un român, pe motiv (unul din ele, e drept) că respectiva nu mai ţine minte culoarea chiloţilor soţului atunci când şi-au pus-o pentru prima dată??? Mă scuzaţi, nu ştiu cum sunteţi voi, dar în momente de alea de testostron sculat la maximum, io numai la culoarea chiloţilor nu m-aş gândi.

De la acest caz, pe care, recunosc, nu îl cunosc în pronfuzimile sale acute, ajungem abrupt la problema fraţilor noştri de peste Prut. Eu unul propun să nu îi mai numim aşa. Că nu are nici un sens. Pentru că noi, ca mega-naţie pur europeană, le dăm atâtea muii fraţilor şi surorilor de dincolo de pârleaz, încât zău dacă mai are sens să ne numim aşa.

Propun ca preşedintele Băsescu şi micul Boc să iasă într-o declaraţie oficială publică şi să spună clar: Băăăă, moldoveni, gata cu abureala. Noi suntem europeni, voi canci. Zââât!

Mi se pare ridicol ce se întâmplă în relaţia cu moldovenii. De-a dreptul ridicol. Până acum un an şi ceva eram la fel de rupţi în cur ca şi ei în raport cu UE. După care am devenit brusc, dintr-un trigger pur calendaristic, europeni de când mama ne-a făcut. Şi le arătăm curul de o manieră înâlţătoare românilor de dincolo de Prut.

Suntem ridicoli.