Şi nu, nu pentru 3,2,1 ăla, pe care nu l-am văzut şi nu o să-l văd prea curând din motive personale şi intrinseci care sunt treaba mea. Ci pentru că sâmbătă, la Muzeul Ţăranului Român, am văzut „Poliţist adjectiv„. Unde Vlad face un rol de comandant de poliţie absolut senzaţional.

Despre filmul în sine nu pot să vă raportez că m-a dat decisiv pe spate. Este unul care merită văzut, nu zic nu, dar care mi se pare făcut special pentru a lua premii de la străinezii ăia care se uită la realităţile alea prezentate în film şi beleşte ochii în sunet de „oauuuuu, cum e la ăştia…”, în timp ce noi chiar le ştim şi nu ni se mai par atât de nu ştiu cum.

Genial şi mersul lui Dragoş Bucur. Da, mersul lui. Pentru că joacă rolul unui poliţist sub acoperire prins într-un fel de dilemă morală şi asta se vede extraordinar în mersul lui, mers pe care, de altfel, Porumboiu insistă mult de tot, tocmai în ideea pe care am zis-o mai sus, aceea de a arătat cum e cu străzile de pe la noi, cu clădirile, cu alea alea, ca să se minuneze străinul.

Dialogurile sunt de-a dreptul senzaţionale. Şi aici revin la Ivanov. Care în faza cu maieutica este de-a dreptul devastator. Vă recomand şi interviul din Cotidianul.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=QN57uaqS1qE]