27.06.2008

Cu o oarecare întârziere, pe care mi-o asuma ca cum aş fi Blaga de la şefia PDL Bucureşti, execut două minunate lepşe.

1. Mihnea mă întrebă şi pe mine „Cum a influenţat blogosfera românească politicul în ultimele luni?”. Răspunsul meu este exact şi la obiect: care politic? Dacă vorbim de clasa politică în general, atunci blogosfera nu este pentru această clasă (de la seralul politicii planetare) decât o frecţie cu oţet la piciorul de abanos al biroului din camera de lucru din vila de la Buşteni. Adică nu are fix nici un efect, dar pute din când în când. Dacă vorbim despre (unii) politicieni, atunci, asemenea unei vagi adieri de boare primăvăretecă într-o seară de noiembrie, există doamne şi domni în faţa cărora îmi scot chipiul de pionier şi îi salut vânjos, pentru că nu numai că bagă în seamă blogosfera, dar şi fac parte sinergetică din ea. Dar sunt puţini, foarte puţini. Dar deşi puţini, foarte puţini sunt exact atât cât îşi permite şi cât permite societatea românească în acest moment. Log story short, dragi şi stimaţi bloggeri, să nu ne amăgim singurei cu căciuli furate reciproc avantajos: blogosfera contează pentru clasa politică la fel de mult cât contează clasa politică pentru blogosferă. Şi unii şi alţii ştim că există, ne intersectăm arareori, dar putem trăi liniştiţi unii fără ceilalţi fără nici un fel de problemă ontologică…

2. Alexandru îmi propune să mă implic activ în proclamarea Republicii de la Spermezeu. Reticent fiind la orice formă de secesiune, dar apreciind plenar iniţiativa acestui om de bine din Ardeal, mă bag şi io, mânca-ţi-aş! Dar numai cu condiţia esenţială să primesc postul de secretar cu propaganda. Pentru că, trebuie să precizez cu mâna pe filonul revoluţionar ce mă străbate, că simt un fior adânc atunci când mă gândesc ce provocare mă aşteaptă să promovez o republică măreaţă ce se intitulează şi mai măreţ Spermezeu…