Notă: La ideea Cristianei Ionescu, care se reface după un AVC și îi este greu să citească, am decis ca de acum înainte să citesc articolele de pe blog. Sub formă de podcast. Ca să poate să se bucure și cei care, din diverse motive, nu pot să citească. Mulțumesc pentru idee, Cristiana!

31 de cărți. Atât am citit în aceste trei luni, din aprilie până în iunie. Ceea ce este o mică surpriză pentru mine. Nu pentru că sunt multe (sau puține, depinde de cine se uită la numărul ăsta). Ci pentru că nu credeam că o să stau aproape de media mea lunară de peste 2 ani, de când monitorizez ce citesc.

Motivul: John Hands cu cartea lui Cosmo Sapiens. Care nu doar că a intrat pe locul I în Top 10, dar mi-a și scos peri albi. Pentru că se citește cu pixul și foaia. Cu luat de notițe. Atât este de densă și pe alocuri tehnică. Dar excelentă. Din toate punctele de vedere. Dar îți ia timp să o parcurgi. Mult timp. De unde și surpriza că, totuși, am rămas cât de cât în media mea lunară de cărți citite.

Iar topul pe ultimele luni arată după cum urmează. Sper să vă ajute pe linie de îndrumări de lectură. Și, poate, dați și altora această listă. Cine știe cum o să îi ajutați la feng shuiul lor livresc :)

Ah, încă ceva: arogant fiind, am fost tare tentat să pun în acest top și cartea mea ”Ce ne facem, domle, cu influencerii ăștia?”. Pentru că ar fi respectat criteriul de cărți citite în această perioadă. Căci jur că am citit-o imediat după lansare! Dar nu am făcut-o. Adică, mă rog, nu am pus-o în top. Căci de scris despre ea tot am scris, știi cum zic :D

Top 10 cărți citite din aprilie până în iunie 2021

Locul 1. John Hands – Cosmo Sapiens
Am zis mai sus de ce e cocoțată acilea sus.

Locul 2. Radu Găvan – Isus din întuneric
Extraordinar ce m-a lovit cartea asta. Știam că Radu este un mare scriitor, doar am citit tot ce a scris. Dar niciodată nu m-a impresionat atât de tare cum a făcut-o cu cartea asta. Pe care ți-o recomand la modul la care o fac, având în vedere că este pe locul 2 în acest top.

Locul 3. Reza Aslan – Dumnezeu
Îți recomand să citești această carte fără ură și enervare, cum zicea latinul. Căci, dacă ești ”stelist” sau ”dinamovist” pe linie de religie, o să te enerveze. Nu pentru că autorul atacă anumite religii. Căci nu o face. Ci pentru că, așa cum se întâmplă îndeobște pentru un credincios care citește despre alte religii, enervarea vine din faptul că ”ei nu-s ca noi”. Altfel, cartea este o foarte bună trecere în revistă (urâtă expresie, răsuflată, dar o las așa cum a căzut) la nivel istoric și antropologic a ceea ce a însemnat noțiunea de Dumnezeu.

Locul 4. Matt Ridley – Inovația
Dacă ar fi să zic pe scurt de ce mi-a plăcut cartea asta, iată: distincția pe care o face autorul între invenție și inovație. Și foarte multe exemple pe care le dă ca să susțină ideea că aproape toate marile invenții au fost puse în practică nu neapărat de cei care le-au inventat, ca să zic așa, ci de cei care au inovat pe baza invenției inițiale.

Locul 5. Neil MacGregor – Trăind cu zeii
Cartea asta ar merge la pachet cu cea de mai sus a lui Reza Aslan. Căci e mai tehnică un pic. Și mai cu exemple concrete. Și mai didactică, dacă vrei. Titlul este self-explanatory, cum ar zice un patagonez ajuns din greșeală în Poplaca, deci nu insist.

Locul 6. Norma F. Cantor – Antiquity From the Birth of Sumerian Civilization to the Fall of the Roman Empire
Una din cele mai bune priviri dintr-o perspectivă istorică largă asupra antichității. Dacă ești fan de perioada asta, îți recomand la modul grav să citești și cartea asta. Care, deși vine dintr-o zonă mai tehnică, este scrisă foarte bine.

Locul 7. Javier Marias – Așa începe răul
Este a treia carte pe care o citesc de acest autor. Și și această mi-a plăcut. Este despre perioada de după dictatura franchistă, când cei turnați au fost nevoiți să găsească modalități de conviețuire cu cei care i-au turnat. O carte plină de tensiune și de învățăminte. Pentru toată lumea.

Locul 8. Evgheni Evtușenko – Dulce ținut al poamelor
Mi-e greu să caracterizez cartea asta. Adică să spun de ce mi-a plăcut. Așa că nu o să o fac. Zic doar atât: Evtușenko ori îți place, ori te plictisește grav.

Locul 9. Oana David – Între două fronturi
Aceasta este o carte care – că nu știu cum să o zic altfel – aproape că nu îmi vine să cred că există. De fapt, că am citit-o. Asta ar fi expresia adecvată. Nu de alta, dar nu aș fi zis neam că este pe stilul meu. Cu povești de dragoste și spionaj în context de război. Doar că autoarea este colegă de editură cu mine. Și am zis că este un gest de minimă colegialitate să o citesc. Și bine am făcut. Căci, după cum vezi, este în Top 10. Asta apropo de ”nu e pe stilul meu” cum zicem despre anumite cărți poate mai des decât ar trebui…

Locul 10. Raluca Feher – Te iubesc dar nu pe tine
Raluca este o nebună. Clar. Nenegociabil. Și așa este și scrisul ei. Care te enervează de îți vine să dai cu cartea de pământ. Dar care te și atrage în moduri pe care nu ți le poți explica (și care, dacă ești ca mine, așa rămân, neexplicate…). Dacă îți place un stil dur, direct, care îți intră în suflet și îți rămâne acolo sub formă de întrebări agățate de tine pentru tine, asta-i una din cărțile pe care ar fi cât de cât ideal să le citești.

Celelaltă cărți nu sunt puse în ordine de top. Ci doar așa cum s-a nimerit când am scris acest articol.

Andrew Collins – Gobleki Tepe, Genesis of the Gods
Fascinant locul acesta, fascinant. Am văzut filmări cu el, am văzut poze cu el, am citit o groază despre el. Și vreau musai să ajung cât de repede acolo. Pe scurt, este cel mai vechi templu descoperit. Care ne ajută teribil să înțelegem nu doar despre religia oamenilor din urmă cu peste 10.000 de ani. Dar inclusiv cum au ajuns să construiască orașe. Și cum au ajuns să practice agricultura în loc să rămână la stadiul de vânători-culegători. Teoria autorului este că, după un impact teribil cu un meteorit, oamenii au avut nevoie să construiască ceva ca să îmbuneze zeii. Doar că a construi ceva atât de imens necesita un mare număr de oameni. Care să nu facă altceva. Dar ei aveau nevoie să fie hrăniți. De alți oameni. Și uite-așa s-au apucat serios de agricultură și de stat mai mulți și mai mult împreună într-un singur loc. Ceea ce a dus în timp la apariția orașelor. Ceva de genul.

Silviu Măcrineanu – Privirea spre cer
Cartea lui Silviu este – că nu știu cum să o spun – ca un fel de mărturisire. I-aș zice bildungsautobiografie featuring istoria familiei sale, dar ar fi prea pretențios. Și inexact. Ce face Silviu în cartea asta cred cu (din ce în ce mai mare) tărie că ar fi bine să facem toți ăștia care ne apropiem sau am trecut nițel de jumătate de secol: să ne scriem amintirile. Cu bune și cu rele. Să rămână. Să fie de folos celor care ai nevoie de amintirile altora ca să își construiască viitorul.

Liviana Tane – Business storytelling
Dacă aș fi citit cartea asta înainte de a apărea cartea mea despre influencer marketing, nu aș fi apreciat-o la adevărata ei valoare (și simt intens că Liviana știe ce urmează să spun).Este asta o carte pentru specialiștii în comunicarea de business? Nici pe departe. Cum nici a mea nu este pentru ei. Ci este pentru toți ceilalți din afara acestui ecosistem. Care vor să învețe, să se inițieze, să își facă introducerea în ceea ce înseamnă comunicarea de business. Cam cum e și cartea mea. Criticile care vin din partea specialiștilor nu țin cont tocmai de ceea ce, ca specialiști, ar trebui să înțeleagă: publicul țintă definit.

Peter Burke – Polimatul
Chiar nu m-am gândit niciodată la polimați (adică geniile care se pricep la foarte multe, dar de regulă la nimic cu adevărat la modul genial) dintr-o perspectivă istorică. Dar lasă că a făcut asta musiu Peter. Și a ieșit o carte foarte captivantă. Cu foarte multe informații. Apropo, într-o listă lungă de polimați europeni, există doar doi români: Nicolae Iorga și Zevedei Barbu. Stai relax, nici io nu știam de al doilea până să citesc această carte.

Doina Ruști – Omulețul roșu
Da, știu, am citit mai târziu decât era cazul cartea de debut a Doinei. Și, cumva, nu am făcut bine. Căci mă lăsasem atins, cum ar veni, de stilul ei din cărțile ulterioare. Așa că aceasta a venit ca o surpriză pentru mine. Nu zic neapărat neplăcută, doar că neașteptată, cum ar veni.

Delia Cristina Balaban, Julia Szambolics – Social media influencerii și rolul lor publicitar
Am salutat apariția acestei cărți. Care este una teoretică și de punere într-un context mai larg a zonei de influencer marketing. Și am zis că această carte ar merge perfect la pachet cu cartea mea, care abordează la nivel practic, de business, chestiunea în cauză.

Deborah Levy – Omul care a văzut totul
Bună carte. Cam ciudățică, e drept. Dar te prinde. Are și momente în care te mai scapă pe alocuri, căci nu prea înțelegi exact ce vrea să zică autorul. Dar apoi vine finalul. Și faci un ”aaaaaaaaa, asta era faza”. Ar fi nașpa să îți zic despre ce este vorba, deci nu o să o fac. Sau, mă rog, îți spun doar că este vorba despre un istoric american ajuns în Berlinul de Est (comunist). Și se întâmplă chestii. Gata, atât îți zic.

Voltaire – Candid sau Optimistul
Face parte din ciclu cărți pe care, dacă le citești fără să bagi în ciorba livrescă și contextul în care au fost scrise, iese o zeamă acră și stătută din toată afacerea. Pentru că Voltaire nu și-a asumat niciodată cartea asta. De frica represiunilor autorităților laice și religioase ale vremii. Dacă știi asta, altfel înțelegi romanul. Cu totul altfel, zic.

Boris Vian – Spuma zilelor
De multă vreme mi-am propus să citesc acestă carte. Una simbol pentru o întreagă generație. Și am citit-o. Deci mi-am dat oful, cum ar veni. Că mai mult de atât nu am ce să zic despre ea…

Patricia Highsmith – Ape adânci
Ciudată carte. Nu prin modul în care este scrisă. Căci nu este nimic ermetic sau alte de astea. E scrisă direct, pe stil de acțiune. Eu mă refer la faptul că subiectul este ciudat. Și pentru mine enervant. Adică un soț care accepta ca nevasta să îl înșele cu oricine, dar se preface că nu vede și că nu îi pasă. Până crapă ceva în el. Și începe nebunia. Nu zic mai mult. Doar te avertizez: ciudată carte…

Paul Prisada – Chitaristul
Am cumpărat cartea asta cu gândul că o să citesc despre o parte din istoria rockului românesc. Pentru că Paul este fondatorul și chitaristul trupei de rock progresiv Accent din Tulcea. Ei bine, am primit părți din istoria rockului românesc. Dar am primit mult mai mult de atât: fragmente din dosarele de la Securitate despre ”Chitaristul”. Numele de cod sub care era urmărit Paul atunci…

Silvana Condemi/Francois Savatier – A Pocket History of Human Evolution: How We Became Sapiens
Dacă vrei să afli mai multe despre primele etape ale evoluției noastre ca specie de ne dăm ciumeți pe toată planeta, asta-i cartea care ți se potrivește. Dacă știi deja basicul despre chestiunea în cauză, caută cărți mai rotunde, ca să le zic așa. Pentru că aceasta este doar o introducere în chestiune.

Henry Freeman – Sumerians: A history from Beginning to End
În oglindă cu ce ziceam mai sus, așa e și cartea asta pe linie de istorie summeriană. Ca introducere e perfectă. Dar doar ca introducere.

B. H. Liddell Hart – Why Don’t We Learn From History
Autorul a fost militar de carieră și un mare istoric. A fost aproape de marii conducătorii ai vremii. Și inclusiv în cartea asta dă anumite chestii din casă. Spre exemplu, m-a amuzat (dar m-a și pus pe gânduri) recomandarea lui despre cât de important este ca un subiect mai delicat într-o negociere politică (dar să aibă șanse cât de cât de a fi acceptat) să fie supus atenției unei comisii chiar înainte de masa de prânz. Pentru că foamea și mai ales dorința celorlalți de a merge la masă cu unii pe care să îi combine în alte chestiuni cresc șansele ca propunerea ta să fie acceptata. Politica is a beach :D

Chris Idzikowski – Cum să dormi bine
O carte pe sistem de entry level în chestiunea cu somnul. Una ușurică pentru mine. Căci apucasem să citesc mai multe cărți scrise de somități în neuroștiință pe tema asta. Dar bună pentru inițiere.

Lucian Blaga – Ce aude unicornul
Încerc, pe cât mă lasă puterile livrești și timpul, să citesc și poezie. Care nu se pupă cu mine de nicio culoare. Așa și cu Blaga. Aia zic.

Deepak Chopra – Cum să obții prosperitatea
M-a plictisit rău cartea asta. Poate ție o să ți se potrivească. Sau nu. Vorba bancului: și alea negre…

Cristina Gârleșteanu – Dincolo de creativitate și fotografie
Un ghid interesant și util pe linie de fotografie. Alt domeniu în care eu, din păcate, sunt un mare amator profesionist… :D

Andrei Lasc – Poevie de terapie
Simpatică ideea lui Andrei Lasc să scrie poeziile din această carte în stilul următor: adică să lase câte un cuvânt care să fie completat de cititori.

Silviu Daniel Ionescu – Simfonia ascunsă
Nu am rezonat cu cartea asta. Aproape deloc. E prea spiritualizată pentru mine. Că nu știu cum să îi zic altfel. Cu alții s-ar putea să se potrivească. Mie mi-a dat cu virgulă…

Anca Mihai, Rebeca Cojocaru, Bogdan Hrib – Scurt manual pentru editarea lucrărilor științifice
Am citit cărțulia aceasta de curiozitate. Nu pentru că m-aș apuca eu vreodată scriu ceva științific pe definiția de manual, desigur. Dar pentru cei interesați de așa ceva, este o resursă foarte utilă.