Apneea intră lejer pe lista aia luuuuungă de chestii care ne afectează, dar despre care ne este – din motive care mie în scapă profund… – rușinică să vorbim. Deși, dragilor, a vorbi despre ceva care ne dă bătăi de cap nu înseamnă altceva decât a face primul pas (unul esențial!) spre remedierea acestei afecțiuni. Pentru că apneea este o afecțiune. Punct. Nu este doar un incident de parcurs al vieții noastre, nu este ceva din categoria ”lasă că trece”, este o afecțiune. Și, ca orice afecțiune, trebuie tratată ca atare.
Știați că, dintre cele peste 80 de boli ale somnului, sindromul de apnee în somn este cel mai frecvent întâlnit, în România fiind estimaţi că ar exista în jur de 550.000 de adulţi apneici, dintre care 5.000 sunt diagnosticaţi anual? 5.000 din 550.000. Faceți voi calculele… Și înțelegeți cât de mare este această problemă la nivel național.
În plus, aveți aici lista completă a Laboratoarelor de Somnologie din ţară, la care vă puteți adresa, dacă vă știți în situația asta neplăcută să fiți afectați de apnee.
Vă dau mai jos, în sinteză, câteva informații. Cu o mențiune necesară: campania Doctorsfor.ro – Sfor uşor, vise plăcute! este susţinută de Divizia Homecare a Linde Gaz România.
Ce este apneea în somn
Pe scurt: apneea înseamnă oprirea respiraţiei în somn, care apare atunci când căile respiratorii rămân “blocate” în ciuda eforturilor de a respira.
Cel mai simplu mod prin care putem să înţelegem ce se petrece în timpul apneii, adică atunci când respiraţia se opreşte în somn, este să facem o analogie cu o acţiune cât mai apropiată de realitate.
De exemplu, imaginează-ţi că bei lapte cu un pai de hârtie. Efortul imens pe care îl faci este asemănător cu cel pe care îl fac în somn cei care suferă de apnee. Atunci când tragi laptele din cană prin paiul de hârtie, acesta va ceda tocmai pentru că este din hârtie şi nu vei reuşi să bei laptele. Acelaşi lucru se întâmplă şi celor care suferă de apnee: Nu reuşesc să tragă suficient aer în plămâni!
În starea de veghe respiraţia este normală datorită semnalelor din creier care activează limba şi muşchii din jurul căilor respiratorii şi le întăresc pe acestea. Dar în timpul somnului există riscul ca aceste căi respiratorii din spatele limbii să cedeze cu fiecare respiraţie. Muşchii nu mai răspund normal şi, la fel ca şi paiul de hârtie, căile respiratorii cedează şi aerul nu mai ajunge în plămâni.
Ce riscuri prespune apneea
Atunci când în plămâni nu ajunge suficient aer, nivelul de oxigen din sânge scade şi creşte nivelul de dioxid de carbon. După doar câteva minute în care nu respiră, o persoană poate MURI.
Din fericire, în cazul apneei obstructive, după o perioadă în care respiraţia este întreruptă, creierul se “trezeşte” şi respiraţia reporneşte. Perioada în care respiraţia este oprită poate fi între câteva secunde şi un minut. Atunci când respiraţia reporneşte, dimensiunea căilor respiratorii rămâne redusă, adică sunt obstrucţionate.
Apneea întrerupe ciclul somnului. Persoanele ce suferă de apnee prezintă dificultăți în a se concentra, a gândi sau a-și aduce aminte a
S-a constatat că lipsa unui somn odihnitor determină mai multe accidente la locul de muncă sau în timpul șofatului. Astfel, persoanele cu apnee prezintă un risc de 3 ori mai mare față de restul populației de a provoca un accident de mașină.
Ce simptome are apneea
Sforăitul persistent și zgomotos, atât de deranjant pentru partenerii de somn, apare cu mulţi ani înaintea dezvoltării obstrucţiei. Acesta se agravează prin consumul de alcool și este întrerupt de pauze respiratorii (apnei) care sunt sesizate de cei din jur. Oprirea repetată a respiraţiei în somn fragmentează somnul, care devine superficial şi neodihnitor, fiind cauza somnolenţei diurne excesive.
Somn agitat și neodihnitor, pacienții acuzând adesea stări de somnolență excesivă pe timpul zilei precum si de iritabilitate si nervozitate. Somnolența se manifestă iniţial în situaţii de rutină (in timpul conversatiilor, în autobuz etc.), dar pe măsură ce boala progresează, ea intervine în toate activităţile zilnice şi poate deveni dăunătoare şi chiar periculoasă (neatenţie sau adormire la volan).
Trezirea bruscă din somn cu senzaţie de sufocare și gâfâială.
Senzaţia de uscăciune a gurii şi necesitatea de a bea apă în timpul nopţii apar la cca. 74% dintre pacienţi şi sunt consecinţa respiraţiei cu gura deschisă.
Sindromul de oboseală cronică – se manifestă prin senzaţie persistentă de astenie, dificultăţi de adaptare şi de desfăşurare a activităţilor cotidiene.
Modificări de comportament: iritabilitate, crize de anxietate, depresie, insomnia, nicturie (urinări frecvente)
Transpirație abundentă.
Deficit de atenţie, pierderi de memorie şi scaderea performanţei profesionale.
Tulburări sexuale (scăderea libidoului, impotenţă) – apar la cca. 40% dintre pacienţi.
Durere de cap dimineața, la trezire.
Aritmii cardiace.
Apneea și sforăitul
Țesuturile care înconjoară căile respiratorii îngustate vibrează şi în felul acesta apare sforăitul. Aşadar, sforăitul este un semn al unor căi respiratorii obstrucţionate, dar care arată că persoana respiră. Atunci când este linişte se poate vorbi de căi respiratorii complet blocate.
În multe cazuri sforăitul zgomotos pe perioade lungi poate fi un indiciu că suferi de apnee, o problemă extrem de serioasă care presupune oprirea respiraţie în mod repetat în timpul somnului. În acelaşi timp, nu toţi cei care sforăie suferă de apnee şi nu toţi cei care suferă de apnee sforăie.
Cel mai simplu mod prin care poţi să determini dacă ai sau nu această afecţiune este să te prezinţi la medic!
Și câteva curiozități (dacă le pot spune așa…) despre sforăit.
https://youtu.be/HnebMl0IajY