Zilele trecute am luat o partea din gaşca Kooperativa 2.0 (adică Loredana, Vlad şi Cristi) şi am onorat cu prezenţa noastră excelenta iniţiativă Pro HD – Fabricat în Hunedoara. Am plecat la drum cu Suzuki S-Cross, bifând cu această ocazie o premieră, fiind prima dată când conduceam pe o distanţă mai lungă (adică nu fâţâială de oraş) o maşină Suzuki. Am făcut cam 1000 de km, adică drumul Bucureşti – Hunedoara şi plimbările de rigoare prin zonă, adică am avut la dispoziţie ceva „muniţie” ca să îmi dau seama cam cum se mişcă Suzuki S-Cross.

O să încep prina vă oferi un film de mare angajament, realizat de acest Spielberg al blogosferei carpatine :D; adicătelea musiu Vlad Dulea.

Partea artistică a chestiunii (ca să zic aşa) fiind rezolvată, să trecem la a vă raporta concluziile mele despre Suzuki S-Cross, varianta diesel 1.6, 120 CP. Cu menţiunea că nu sunt de nici o culoare fan al frazelor tehnice (nici nu mă pricep, de altfel) şi că eu vă spun mai mult despre feelingul pe care mi l-a lăsat maşina, adică vorbesc din persectiva omului care este mai mult interesant de confort, consum şi simţire de bine decât de cuplu, diferenţial şi nelipsita din orice discuţie despre maşini la o bere garnitură de chiulasă :)) Vă recomand pentru de asta mai „auto” test driveul făcut de ProMotor.

Exteriorul. S-Cross este frumuşică foc. Fără să strige prea tare „ia uitaţi-vă la mine cât sunt de minunată„. Adică o frumuseţe elegantă, oarecum discretă, aşa cum îmi plac mie maşinile.

Interiorul. Toate parcă sunt la locul lor în S-Cross. Fără să îţi sară ceva în ochi, dar şi fără să te deranjeze ceva anume. Adică pe sistemul m-am urcat, am făcut o tură cu privirea să „scanez” habitaclul şi i-am dat drumul. Simplu şi eficient, zic.

Confortul. Aici îmi pare că maşina bifează masiv. Pentru că am făcut nişte sute de km foarte relaxaţi, fără să simţim nici un milimetru oboseala unui astfel de drum. Nu aş putea să vă zic exact ce are maşina de transmite o astfel de stare, dar presupun că multe elemente se combină ca să nu dea cu virgulă aici, adică suspensiile, şasiul, scaunele, vizibilitatea, uşurinţa în manevrare. Eu vă raportez doar concluzia: este foarte bună pentru croazieră.

Manevrabilitatea. Direcţie bună, uşor de învârtit volanul şi care stă fermă la viteze mari (în acele ocazii în care am rulat pe autostrăzi, desigur). În curbele în care am forţat un pic maşina să vedem cum stă nu am avut nici o surpriză, le executam cu eleganţă şi fără scârţâieli de roţi şi pupat geamurile laterale sau ceva :)) Este drept că am plecat pe ideea de croazieră, nu de raliu, căci aşa am simţit că merită manevrată maşina, pentru asta îmi pare foarte potrivită. Aş mai zice despre cutia de viteze, care are o cursă scurtă, ceea ce te ajută să schimbi repede şi fără să transpiri sau ceva.

Consumul. Am scos un consum mixt de 5,7. În condiţiile în care cam 70% din drum am mers pe sistem de croazieră. Dar am avut şi momente în care am activat funcţia „Sport” (mai mult să vedem care-i faza, recunosc) şi în care am apăsat masiv pedala de acceleraţie. Dar nu multe. Am avut şi aerul condiţionat pornit cam jumătate din traseu, zic asta pentru că, fireşte influenţează consumul. Ar mai trebui spus că eu fac parte din categoria de şoferi care se uită cu mega-mirare la alţii care raportează consumuri de alea de „pipetă” când iau maşinile în teste :)) Căci eu de fiecare dată reuşesc să bifez un consum cam cu 25% mai mare decât ei. Probabil pentru că – de la peluză spus – mie îmi place să merg ca să ajung undeva, nu doar ca să merg :D

Navigaţia. Am primit cu oareşce mirare informaţia că maşina nu are display de ăla de navigaţie, nici măcar ca opţiune. Mirare pentru că e oarecum ciudat ca în 2014 să nu vezi „televizoraşul” ăla pe bordul unei maşini. Dar mirare doar aşa, de context. Căci pe mine nu mă deranjează de nici o culoare lipsa acestuia. Prefer o maşină care îmi dă mai mult confort şi siguranţă de banii ăia, parol.

Sistem 4×4, ALLGRIP 4WD. Acesta oferă 4 moduri diferite de rulare: Auto, Sport, Snow și Lock. Noi am testat doar Auto şi Sport. Căci, repet, am zis să rulăm maşina pe sistem de croazieră. Pe Auto ai configuraţia care să îţi scoată un consum bun şi care să te plimbe confortabil şi fără stres, iar când cuplezi Sport maşina începe să îşi arate colţii, ceea ce e foarte bine în acele momente în care trebuie să fii mai sprinţar. Înţeleg că am ratat nişte momente corespunzătoare că nu am luat maşina la plimbare pe dealurile patriei, ca să testăm şi celalte două moduri de rulare, dar zău că noi eram în croazieră, jur pe roşu :))

Preţul. Noi am avut o maşină echipată premium. Adică am avut şi trapă (pfoai, ce bine este să ai aşa ceva în vreme de primăvară însorită… :D) şi tot ce mai trebuie pe ea. Cu un preţ pe măsură, adică vreo 25.000 E. Dar varianta de bază porneşte de pe la 16.000 E şi creşte în funcţie de opţiunile pe care le bifezi. Cel mai bine întrebaţi la dealeri ce şi cum, poate o să vă lovească şi cu nişte oferte speciale, promoţii şi alea alea.

Vă ofer şi o galerie foto. Am ales să fotografiem maşina în locuri normale, ca să le zic aşa, adică fără nişte cadre de alea de să participăm la un concurs de fotografie sau ceva de genul. Pentru că am mers pe ideea că este o maşină pentru oameni normali, care parcurg trasee normale şi ajung în locuri normale. Căci, stimabiilor, cam aşa mi s-a părut mie Suzuki S-Cross: o maşină normală pentru oameni normali, dar care, din când în când, vor să devină un pic anormali şi să o ia pe coclauri, activând sistemele alea şmechere despre care v-am spus mai sus :))

Ah, încă ceva: în filmuleţ am zis că o să fac poze şi cu portbagajul. Nope, nu am făcut :)) Căci am zis că o să fac pozele alea când ajungem înapoi în Bucureşti şi după ce las vreo doi pasageri, ca să fie portbagajul pe jumătate gol, ca să dau profunzime, de astea de artist foto. Doar că, ajuns în Bucureşti, când mă ştiam la câteva minute de piticii mei minunaţi, am uitat de fotografii :) Aşa că trebuie să mă credeţi pe cuvânt când vă spun că portbagajul este corespunzător, căci am avut aşa: bagaje pentru patru oameni pentru 3 zile şi nişte „amintiri” :)) destul de voluminoase de la companiile pe care le-am vizitat în periplul nostru hunedorean.