Nu cred că a spus cineva mai bine asta…

Mai jos vă dau un citat din ”Jurnalul” Oanei Pellea, o carte pe care o citesc acum și despre care voi mai scrie aici, categoric voi mai scrie. Am ales citatul de mai jos nu pentru că ar fi definitoriu pentru carte, ba chiar dimpotrivă, pentru că nu este. Dar cred că e ceva ce toți am gândit, spus, scris la un moment dat, dar niciunul dintre noi nu a făcut-o atât de bine.

”Câteodată văd cunoscuți care, am impresia, cară pe umărul stâng un sac mare de căcat. Mi-e greu să scriu cuvântul, poftim, de caca. Sunt oameni care, sub greutatea dusă, devin cocoșați. Obosiți de toate urâțeniile, de toate gândurile de râzbunare, de toate complexele și răutățile. Le care cu ei prin lume. Și put. Și împut spațiul în care există. Și mai există oameni care miros frumos, sunt ușori, mai au puțin și ai senzația că se pot înălța de la pământ în orice clipă, oameni care pe umărul stâng, dacă știi să te uiți bine, te lasă să le vezi îngerul liniștit. (…)

Depinde ce aleg eu. Să car un sac de neîmpliniri cu dejecțiile vieții mele, sau să îl las într-o seară la o ghenă. Să-mi iau la revedere definitiv de la toate urâțeniile care mi s-au întâmplat în viață și să plec mai ușoară, cu mâinile n buzunar…”.

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Distribuie pe Whatsapp

8 thoughts on “Nu cred că a spus cineva mai bine asta…”

  1. L-am citit si eu asta-vara, pe tren, cap coada (si era vreo 7 dimineata dar m-a trezit bine :))). M-au trecut fiori cat de simplu si frumos a spus niste adevaruri si a povestit niste fapte. Mi se pare geniala si tocmai pentru ca ea nu crede ca ar fi.

  2. Da, clar superb, Oana zice niste adevararuri mari in cartea aia .. si le zice frumos. Totusi, mie cartea mi-a creat un sentiment de om pierdut (cel putin in anumite fragmente) si mi-a parut pe alocuri exagerat si fortat depresiva atmosfera creata. Oricum, am inteles ca Oana ca scriitoare e incomparabila cu Oana live. Stii discursul ei de la TedX? http://www.youtube.com/watch?v=OZdFErDoU3U

    Lectura placuta in continuare!

  3. @Ruxandra
    am fost prezent la TedX
    si de aia in timp ce citesc cartea parca o aud povestind
    atmosfera depresiva? poate ca asa e cum zici tu
    numai ca vezi tu, eu nu stiu ce e aia, asa ca nu o pot intelege cum trebuie :)
    dar cartea oricum e una de aia care te pune pe ganduri
    adica o carte excelenta

  4. well, când vine vorba de percepții și stări psihice nu cred că există corect/greșit; pentru unii oameni renunțarea la amintiri/memorie (cu toate neîmplinirile și regretele ce decurg de aici) nu constituie o alegere. nu se pot trezi într-o dimineață și să-și spună „gata, de azi sunt altcineva”.

  5. „Depinde ce aleg eu. Să car un sac de neîmpliniri cu dejecțiile vieții mele, sau să îl las într-o seară la o ghenă. Să-mi iau la revedere definitiv de la toate urâțeniile care mi s-au întâmplat în viață și să plec mai ușoară, cu mâinile n buzunar…”

    Dacă sacul ăla de căcat s-a format pe umărul individului înca din primii doi-trei ani de viață și a prins formă și greutate cu vremea? Să fie oare chiar atât de ușor să-l arunci și să mergi prin viață cu mâinile în buzunare?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

4900 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)