Fără titlu…

În general nu prea rămând fără cuvinte în gură sau fără freamăt în buricele degetelor. Pot să scriu şi să vorbesc despre orice şi oricine, chiar dacă uneori stau şi judec niţeluş mai mult. Însă despre concertul AC/DC de aseară mi-e greu să scriu…

Pentru că mi-e greu, chiar imposibil, să vă fac să înţelegeţi cum am savurat, la nivel de-a dreptul organic, muzica nebunilor. Am deschis toate valvele sufletului şi am lăsat acordurile să-şi regăsească locul acolo de unde, de fapt, nu plecaseră niciodată, în ADNul omului care sunt, în amintirile copilului care am fost, în regretele bătrânului care voi fi…

Am simţit şi o tristeţe profundă aseară. Dar o tristeţe matură, necesară, şi, în cele din urmă, plăcută. Pentru că un concert AC/DC a reprezentat o etapă teribilă din viaţa mea, moment în care, odată depăşit, te opreşti, răsufli adânc şi te uiţi mai atent prin viaţa ta. Copilul din tine, cel care visa pe vremuri astfel de momente, îţi face cu mâna, zâmbind, te salută şmechereşte şi se retrage, urându-ţi drum bun… Şi îţi dai seama că viaţa este o colecţie de plecări ale copiilor din tine, toţi salutându-te şmechereşte şi dorindu-ţi drum bun…

Vorbesc prostii… Ştiu… Dar, pe de altă parte, ştiu că unii dintre voi înţeleg câte ceva din prostiile mele şi că zâmbesc şi ei trist, împăcaţi, fericiţi…

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Distribuie pe Whatsapp

19 thoughts on “Fără titlu…”

  1. Din asa ceva un concert rock nu te poti incarca decat cu energie negativa din pacate pentru toti cei pezenti,de aceea la sfarsit se simtea in aer in tot ce era in jur o tristete mare in suflet….pacat.

  2. Da, un zambet trist la coltul gurii … o grimasa de durere la gandul ca timpul trece iremediabil si tacut.
    Tocmai din cauza asta este bine sa pastram copilul din nou in viata cat mai mult, pe a naste noi si noi visuri si dorinte pe care sa le urmam nebuneste fara sa ne gandim la timp … singura constanta reala a vietii noastre.

  3. @Larisa
    multumesc :)

    @Bucur
    nu am inteles nimic din ce ai vrut sa zici

    @Daniel Buca
    Frumos :)

    @demostene
    esti inca tanar… ceea ce iti doresc si de acum incolo :))

  4. Te-am inteles. Chiar ma gandeam aseara, ca tot am vazut si persoane de varsta a 3-a, „Astepti un concert important o viata intreaga si trece in 2 ore.” Chiar si eu, astept anumite concerte de mult timp, apoi ma bucur ca se anunta si ca vor fi, fac tot posibilul sa merg la ele si totul trece in cateva zeci de minute…Insa o viata intreaga vom avea amintirea acestor concerte.

  5. Intr-adevar, concertul anului 2010!! Sa vedem ce fac cei de la Aerosmith la Sala Palatului, in aprilie am inteles ca vin…

  6. Bucur, sa inteleg ca te incanta mai mult un Guta?… nu e nici o problema ca nu iti place rock-ul…serios, nu e nimic… poate doar, ca noi cei care il „intelegem”, traim cu 10 ani mai mult decat tine ;)

  7. @Bucur
    prietene, e clar ca nu avem nici o legatura pe zona muzicala
    mai mult, ma enerveaza teribil oameni care au parerile pe care le ai tu
    iti respect dreptul la opinie exact cum imi respect si mie dreptul la a nu iti lua absolut deloc in seama opinia
    iar rock si metal o sa ascult cat o sa traiesc pe lumea asta
    ca sa stii foarte clar pe blogul cui comentezi
    merci

  8. Ramane sa astepti o revenire, timp in care poti sta la o discutie, pe o bordura a drumului vietii, cu tanarul din tine, si sa va ridicati doar cand o fi sa va dezmortiti, in acordurile chitarilor intoarse. :) Cele bune !

  9. Daca ar fi sa reprosez ceva ceva, as putea sa comentez despre ‘serializarea’ show-ului (l-am vazut in Sofia si am inteles ca s-a desfasurat la fel cu cel din Bucuresti). Totusi, o sa ma bata Cel de Sus si o sa ma puna sa port costum chiar si noaptea cand dorm pentru tot restul vietii daca zic ca nu mi-a placut.

  10. Teodora Hrib Georgescu

    Vezi ca in asemenea momente se iau decizii importante! Cam ce-ai simtit tu la AC/DC am simtit si eu la Depeche Mode… Apoi am retrait senzatia la concertul U2 de la Paris. Pot spune ca cel din urma a fost momentul unei decizii:). Asa ca… nu vorbesti prostii! Sau… poti sa vorbesti, eu sunt de acord cu tine!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

4900 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)