24.06.2008

Da, am fost invitat şi eu. De fapt soţia mea şi eu pe lângă ea pe acolo. Şi, dragi jurnalişti şi nu numai, o cheamă Agathe, nu „fata lui Blaga”. Şi pe mire îl cheamă Ionuţ, nu „ginerele lui Blaga”. Şi da, aşa a fost, au venit mulţi de ăia care nu aveau nici o treabă cu nunta în sine, cu momentul fericit al uniunii a două destine (ca să zic aşa, că m-am enervat şi nu îmi găsesc alte cuvinte), ci au venit doar pentru că socru mic era cine era şi că nu se făcea să nu vină să dea onorul. Chiar dacă pe holuri şi pe terase „tăticu” Blaga era bârfit de nuntaşii zâmbind larg mai ceva decât la o şedinţă de partid.

Extrem de enervante astfel de evenimente unde băgătorii de seamă sunt mai mulţi decât cei care au venit cu drag.

În fine, asta e viaţa. Casă de piatră, Agathe şi Ionuţ! Şi sper ca legătura voastră cu lumea pestriţă care a fost la nunta voastră să fie doar aşa, trecătoare, ca o durere de cap din cauză de scârbă…