8. Arcangelo Corelli – bucăţi alese
Când am cumpărat CDul cu „Les chefs-d’oeuvre de…” Arcangelo Corelli (produs de e.f.s.a.) ştiam doar că respectivul dibaci a fost un mare nume al barocului şi că a avut o contribuţie adevărată pe acolea pe la manevratul viorii. Dar de ascultat, recunosc, nu îl ascultasem niciodată. Acum mă bucur că am cumpărat CDul şi că m-am relaxat pe nişte compoziţii foarte aerisite, foarte „trendy” pentru genul baroc (dacă îmi permiteţi să mă exprim aşa). O muzică perfectă pentru a-ţi aşeza gândurile în ordine şi pentru a te retrage un picuţ în zona ta proprie de relaxare.
0 thoughts on “Arcangelo Corelli – un baroc ca la mama lui”
Undeva, Gheorghe Zamfir a facut o afirmatie socanta, dar din punctul meu de vedere – profan – perfect adevarata.El spunea ca o data cu nasterea lui Beethoven, muzica a a plecat din Paradis (sau, in fine, aceasta era ideea). Muzica Evului Mesdiu (cea Bizantina sau cea Gregoriana), si muzica Baroca, era o muzica dumnezeiasca.
Si sa revin cu picioarele pe pamint: Ati ascultat pe Rod Stewart, cel nou, cu albumele lui (4 la numar) „The Great Songbook”? Nu cred ca am ascultat in ultimii ani ceva mai frumos…
altmarius:
nu l-am mai ascultat pe rod stewart de multa vreme
dar merci de recomandare
chiar sunt curios
m-ai facut curios