Iote studiul Ipsos mai jos. Care ne arată pe locul 2 în regiune pe linie de fericire.

De unde până unde atâta fericire pe noi, bre? Poate că ne-au ajutat mult cărțile despre mindfulness pe care le-am citit ca națiune.

Dar de unde până unde atâta citit? Că toate statisticile ne arată că suntem fix pe ultimul loc în Europa la cărți citite pe cap de locuitor? (Am putea zice medie de pagini pe cap de locuitor, că de o carte întreagă nu se adună).

Interesant popor suntem, este?

Iată și studiu Ipsos.

Un nou studiu Ipsos arată că, în medie la nivel global, 2 din 3 oameni (67%) consideră că sunt fericiți. La acest capitol, cel mai bine stau cetățenii din Țările de Jos, 86% declarându-se oarecum fericiți sau foarte fericiți.

Clasamentul celor mai fericiți cetățeni este completat de Australia (85%), China și Marea Britanie (83%, fiecare), precum și India (82%). 

La polul opus se află cetățenii din Turcia (42%), urmați de Argentina (48%) și Ungaria (51%).

Pe plan global, nivelul mediu de fericire a cetățenilor celor 30 de țări investigate a crescut cu 4pp față de mijlocul lui 2020, respectiv cu 3pp față de mijlocul lui 2019. În ultimii 10 ani, însă, nivelul global de fericire a scăzut cu 10pp (de la 77% în 2011 la 67% acum).

Care este trendul fericirii în estul Europei?

Comparativ cu media globală, există o polarizare în rândul adulților din estul Europei când vine vorba de fericire. Conform celui mai recent val al studiu, în care a fost inclusă și România, concetățenii noștri se află pe locul 2 în rândul locuitorilor din regiune (61% se declară oarecum fericiți sau foarte fericiți) – după Polonia (65%) şi înaintea Rusiei (56%). La polul opus se află Turcia (42%) și Ungaria (51%).

În Turcia, ponderea celor care se declară fericiți se află pe un trend puternic descrescător. Față de 2020, proporția acestora a scăzut cu 17pp, iar față de acum 10 ani, respectiv cu 47pp.

Fericirea cetățenilor polonezi se află și ea pe un trend descendent, reducându-se cu 3pp față de valul trecut, respectiv 6pp față de 2019. În același timp, proporția polonezilor care se consideră fericiți se află, pentru prima oară din 2017, sub media globală.

Față de 2020, Ungaria înregistrează o creștere cu 6pp a ponderii celor care se declară fericiți, în timp ce Rusia se află la un nivel uşor mai scazut (-2pp).

Care sunt cele mai importante lucruri de care depinde fericirea?

Studiul Ipsos a investigat 31 de potențiale surse ale fericirii. În comparație cu rezultatele valului anterior (august 2020), importanța lucrurilor care i-ar putea face fericiți pe oameni a rămas relativ aceeași. Atributele care au înregistrat cele mai mari schimbări sunt: O nouă conducere politică în țara mea (57% acum, față de 53% în valul trecut) și Să mă mut într-o altă țară (46% față de 42%).

Comparând rezultatele cu cele de dinaintea pandemiei de COVID-19 (iunie 2019), observăm că au căpătat importanță mai multe atribute legate de aspecte sociale și spiritualitate, care ii fac sau i-ar putea face pe oameni să fie oarecum fericiți sau foarte fericiți cu viața lor:

• Să fiu iertat(ă) pentru ceva ce am făcut (71% acum, față de 63% înainte de pandemie);
• Să găsesc pe cineva cu care să fiu împreună (70% față de 63%);
• Să iert pe cineva pentru ceva (71% față de 65%);
• Timpul petrecut pe rețelele de socializare (48% față de 42%);
• Bunăstarea mea religioasă sau spirituală (62% față de 57% înainte de pandemie).

Ce îi face sau i-ar putea face fericiți pe români?

În România, cele mai importante motive de fericire sunt asemănătoare cu cele la nivel mondial, însă situația financiară personală se află mai sus în clasament, după sănătate și familie.

Femeile din România tind să aprecieze că sănătatea are un efect asupra fericirii lor într-o măsură semnificativ mai mare decât bărbații:

• Sănătatea şi bunăstarea mentală (77% femeile față de 50% bărbații)
• Sănătatea şi bunăstarea fizică (68% femeile față de 59% bărbații)

În același timp, bărbații acordă o importanță mai mare unei vieți sexuale bune (44% față de 20% în rândul femeilor).

Dintre toate sursele investigate, timpul petrecut pe rețelele de socializare are cea mai redusă importanță în a-i face pe români foarte fericiți (15%) – o pondere similară cu cea înregistrată la nivel mondial (13%).

Concluziile principale

1. Nivelul de fericire la nivel global a crescut cu 4pp față de august 2020, însă mai puțini oameni sunt fericiți față de acum 10 ani
2. Sănătatea fizică și cea mentală, familia și sentimentul că viața are sens – aceştia sunt factorii care au cel mai mare impact asupra fericirii la nivel global. În România contează mai mult situația financiară personală, după sănătate și familie.
3. Pe parcursul pandemiei COVID-19 au crescut în importanță aspectele sociale (relația cu ceilalți) și spirituale/ religioase
4. În România, femeile consideră că fericirea lor depinde de sănătatea fizică și mentală, semnificativ mai mult decât bărbații.

Studiul Ipsos a fost realizat online în perioada 19 noiembrie – 3 decembrie 2021, pe un eșantion de 20.504 de respondenți, cu vârste între 18-74 de ani (Statele Unite, Canada, Malaezia, Africa de Sud și Turcia), 21-74 de ani (Singapore), respectiv 16-74 în alte 24 de țări (inclusiv România).

Datele sunt ponderate astfel încât compoziția eșantionului fiecărei țări să reflecte cel mai bine profilul demografic al populaţiei adulte conform celor mai recente date statistice. Grupul internaţional de origine franceză Ipsos ocupă locul 3 global în domeniul cercetării de piaţă, este listat la Bursa din Paris şi este prezent în 90 de ţări. Ipsos este cel mai mare grup de cercetare prezent în România, cu peste 1.000 de angajaţi. În 2021, Ipsos România, agenția de cercetare full-service, a sărbătorit 20 de ani de prezență pe piața locală.