Da, există. Și salut existența sa. Pentru că existența Muzeul Culturii Queer [?] este un gest de normalitate într-o țară altfel atât de anormală din multe puncte de vedere. De aceea salut că există așa ceva. Și mă bucur în egală măsură.

Lansarea acestei inițiative (căci îmi pare mai mult așa ceva decât un muzeu în sine; cel puțin în acest moment) vine cu o provocare. Și nu mă refer doar la reacția unor concetățeni (al căror drept de a fi împotriva inițiativei este egal în fața legii cu dreptul inițiatorilor de a o lansa). Ci la ceea ce își propune inițiativa:

Să recupereze și să plaseze într-o manieră structurată literatura queer produsă în România.

După cum se poate vedea mai jos, în comunicatul oficial. Pe care îl redau la punct și virgulă. Ca să rămână clar că eu susțin această inițiativă. Și mă bucur că există.

Triumf Amiria. Muzeul Culturii Queer [?] își propune, prin secțiunea de literatură, să recupereze și să plaseze într-o manieră structurată literatura queer produsă în România, în ultimii 20 de ani. Pe lângă acest proces menit a se uita în urmă, Triumf Amiria privește și spre viitor, dezvoltând un spațiu propice care să încurajeze producția literară queer.

Primul pas este un atelier de scriere creativă compus din 12 ședințe săptămânale, sub îndrumarea scriitorului Adrian Schiop, autor al romanelor de succes „Soldații. Poveste din Ferentari” și recent lansatul „Să ne fie la toți la fel de rău”. Atelierul reprezintă o parte a rezidenței lui Adrian Schiop la Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR). În cea de-a doua parte, Schiop va lucra direct în arhiva MNLR pentru a identifica elemente queer în istoria literaturii române care nu au fost examinate cu atenție sau poate au fost uitate, până acum.

Atelierele se adresează atât autorilor și autoarelor publicați/te deja în volum, dar și tinerilor/relor scriitori și scriitoare care se află la început. Persoanele interesate să participe sunt rugate să ne trimită un text literar cu tematică queer (proză, poezie, eseistică, memorialistică, text jurnalistic), având între 600 și 4000 de cuvinte, pe adresa literatura@triumfamiria.ro. Deadline-ul pentru înscrieri este 30 aprilie.

Sesiunile vor avea loc în perioada mai-iulie 2021, vor dura trei ore fiecare și vor explora texte literare din sfera queer. Cursurile vor fi organizate pe trei direcții, cu accent pe texte queer: (1) discutarea unor fragmente literare de referință, (2) analiza unor texte stângace și naive și (3) lucrul direct pe textele cursanților. În program se vor analiza texte de Thomas Mann („Tonio Kröger”), Carson McCullers („Balada tristei cafenele”) sau John Cheever („Falconer”). Pe lângă proză, cursanții vor avea și sesiuni de analiză și lectură de poezie (Konstantinos Kavafis, Ruxandra Novac), dar și texte jurnalistice. Ultima sesiune va fi dedicată discuțiilor pe textele finale ale persoanelor participante la atelier și justificarea selecției spre publicare a celor mai bune dintre acestea.

Ca urmare a evoluției pandemiei de COVID-19 și restricțiile oficiale în vigoare, cursurile vor avea loc pe platforma Zoom și sunt deschise persoanelor de pe întreg teritoriul României. Selecția va fi făcută de scriitorul Adrian Schiop și de Vlad Viski, curatorul secțiunii de literatură a Triumf Amiria. Muzeul Culturii Queer [?]. O parte din textele finale rezultate în urma atelierului vor apărea într-o publicație a proiectului.

Adrian Schiop a debutat în revista „Fracturi” în 2002 și a publicat patru romane: „pe bune/pe invers” (Polirom, 2004), „Zero grade Kelvin” (Polirom, 2009), „Soldații. Poveste din Ferentari” (Polirom, 2013) și „Să ne fie la toți la fel de rău” (Polirom, 2021). „Soldații. Poveste din Ferentari” a fost adaptat pentru marele ecran în regia Ivanei Mladenović, cu Adrian Schiop și Vasile Pavel-Digudai în rolurile principale, iar scenariul a fost semnat de Adrian Schiop și Ivana Mladenović. Romanul a primit Premiul revistei Observator cultural și Premiul „Cea mai bună carte a anului” acordat în cadrul Galei Industriei de Carte din România, ediția 2014.

„Literatura pe care o scriu e inspirată din viața mea; și, pentru că s-a nimerit să fiu gay, vorbesc mult și despre ce înseamnă asta. Ca artist queer mă interesează să fac politică și sociologie prin intermediul literaturii, vorbind pe șleau despre relații gay, alienarea și singurătatea care le precede și succede, insistând cu cruzime asupra zonelor problematice și dureroase din relație, analizând obsesiv diferențele de putere și statut social dintre protagoniști, alegând personaje din zone de marginalitate, excluziune sau măcar marcate de cea mai densă homofobie, exterioară sau internalizată. Consider că arta queer e politică sau nu e deloc”, explică Adrian Schiop.

La ateliere vor fi 20 de cursanți/te, iar persoanele înscrise sunt rugate să își asume participarea la toate cele 12 sesiuni, în limita circumstanțelor și evenimentelor neprevăzute. În același timp, fiecare sesiune a atelierului prezintă un modul complet, care face parte dintr-un plan, dar are coerență în mod invididual.

Persoanele înscrise la curs își dau consimțământul pentru ca sesiunile să fie înregistrate, în scopuri de arhivare ale acestora. De asemenea, la cursuri ar putea asista membri ai presei.

Secțiunea de literatură a proiectului Triumf Amiria. Muzeul Culturii Queer [?] va continua în vară cu ateliere de traduceri queer coordonate de traducătoarea Laura Sandu și profesoara Ruxandra Vișan, precum și dezbateri, o seară de open mic în aer liber, evenimente de networking între autori și editori, toate cu tematică queer.

TRIUMF AMIRIA. Muzeul Culturii Queer [?] este un proiect realizat de Asociația MozaiQ în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, Muzeul Național de Artă Contemporană, Centrul de Teatru Educațional Replika și artista Kjertsi Vetterstad (Norvegia).

–

Proiectul se desfășoară în perioada martie 2020 – martie 2022. Bugetul total al proiectului este 1.057.556 lei, din care valoarea sprijinului financiar nerambursabil este 951.800 lei.

Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice.

Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă.

În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru

perioada de finanțare 2014-2021.

Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro

Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural.

Bugetul Programului este de aproximativ 34 milioane de euro.

Mai multe detalii sunt disponibile pe www.ro-cultura.ro