Te invit – fără nicio intenție de caterincă sau ceva de genul – la un exercițiu de interpretare cumulată, ca să îi zic așa, a concluziilor unor studii, pe care ți le dau mai jos. Și te invit să facem asta pentru că inițial am avut o reacție de aia umorală (ca să nu îi zic direct prostească…).

În sensul că mi-a venit să îmi zic în barbă (din motive care țin, probabil, de un istoric al receptării permanente a părerii din spațiul public despre ”așa-s românii” cu conotații negative și foarte negative) ceva de genul ”băi, dar ciudați și contradictorii mai suntem și noi ca nație…”.

Dar apoi, după ce am stat un pic să cuget – așa cum ar fi bine să facem cât mai mulți dintre noi, mai ales în perioadele astea de tensiune maximă între două tabere mari – am zis că nu e dracul chiar așa de negru. Pentru că 1. trăim o perioadă cum nu am mai trăit, iar ”normalul” are alt sens în perioade de astea 2. nici alții nu-s chiar așa de rozalii față de cât îi credem noi.

Așadar, te invit să interpretezi rezultatele de mai jos din perspectiva ta. Și să ne spui părerea. Argumentat. Ca să discutăm. Nu ca să strigăm unii la alții. Cum, recunosc spășit, am făcut și eu de câteva ori…

Îți dau cele trei concluzii despre care vreau să discutăm pe scurt. După care le detaliez mai jos. Și îți aștept părerea. Poate învățăm mai multe despre noi ca nație. Și despre noi înșine. Fiecare dintre noi.

Concluzia 1. Românii sunt printre ultimele nații care ar vrea să se vaccineze împotriva Covid.

Concluzia 2: Românii sunt printre primele nații care spun că UE și-a făcut foarte bine treaba în pandemie.

Concluzia 3. În august, 60% dintre români ziceau că ar fi de acord să treacă prin încă o carantină dură dacă ar veni un al doilea val al pandemiei.

Românii și (anti)vaccinul

Un studiu recent realizat de Ipsos în rândul a peste 20.000 de adulți din 28 de țări indică faptul că la nivel global 3 din 4 adulți (74%) s-ar vaccina anti-COVID, dacă vaccinul ar fi disponibil. Cel mai mare nivel de acceptare este în China, unde aproape toate persoanele intervievate (97%) au declarat că sunt de acord cu vaccinarea.

În afară de China, țările care au înregistrat cea mai mare deschidere către vaccinare sunt cele cu o rată mare de infectare (peste 8.000 cazuri la 1 milion de locuitori) și un ritm accelerat de creștere a cazurilor. Este vorba de Brazilia (unde 88% din populația adultă ar vrea să se vaccineze) și India (87%). India ocupă locul 2 mondial, cu peste 7 milioane de persoane infectate, urmată de Brazilia – cu 5 milioane de cazuri.

La polul opus, printre țările cele mai sceptice cu privire la vaccinarea anti-COVID se află România (57% ar vrea să se vaccineze), statele vecine – Ungaria și Polonia (56%, fiecare), precum și Rusia, cu 54%. Rusia, deși este prima țară care a aprobat un vaccin anti-COVID, se confruntă cu cea mai mare reticență față de vaccinare în rândul populației.

Românii au păreri foarte polarizate în ceea ce privește vaccinarea anti-COVID, existând atât un grup de persoane deschise către vaccinare (57%), precum și un grup destul de consistent care se opune vaccinării (43%).

Bărbații români sunt  mai degrabă pro-vaccinare (68% intenționează să se vaccineze), comparativ cu femeile (49%).

Studiile pe care Ipsos le-a desfășurat pe parcursul stării de urgență indicau faptul că femeile sunt mult mai alarmate și preocupate în ceea ce privește riscul de infectare, în timp ce bărbații erau mai degrabă sceptici și pragmatici. Cu toate acestea, rezultatele recente ne confirmă faptul că există o tensiune în modul în care femeile își gestionează anxietatea, astfel încât teama femeilor pare să funcționeze în contradictoriu – ‘teama de a se îmbolnăvi’, pe de o parte și ‘teama de a se vaccina’, pe de altă parte.

Pe grupe de vârstă, în mod paradoxal la o prima vedere, tinerii și persoanele mai în vârstă sunt de aceeași parte a baricadei – 66% dintre persoanele tinere (16-24 ani), respectiv 66% dintre persoanele peste 55 ani sunt pro-vaccinare, față de 51% în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 25-55 ani.

Atât în România, cât și în toate țările în care studiul a fost realizat, principalul motiv anti-vaccinare este același – teama de reacții adverse, menționată de 56% dintre respondenți la nivel global și de 66% dintre români, în special de cei peste 55 ani.

România se află în topul țărilor care se tem de posibile reacții adverse, alături de Spania (70%), Suedia (68%) și Polonia (65%).

Al doilea contra-argument este dat de neîncrederea în eficiența vaccinului, menționată de 29% dintre persoanele intervievate la nivel global. Mai multe mențiuni (peste media globală) sunt înregistrate de Rusia și Polonia (44%), la polul opus fiind China (12%) și Mexic (9%). Românii care nu vor să se vaccineze au menționat în proporție de 33% că nu au încredere în eficiența vaccinului și, din nou, în special persoanele de peste 55 ani sunt neîncrezătoare.

Românii – fani de UE

Conform noului sondaj Eurobarometru standard, România se află în topul statelor membre, după Irlanda (71%), dar la egalitate cu Ungaria și Polonia, în ceea ce privește procentul respondenților mulțumiți de măsurile luate de instituțiile Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19 (60%), comparativ cu media europeană de 45%. În același timp, situația economică rămâne principala preocupare a cetățenilor UE în contextul pandemie.

Europenii sunt divizați în ceea ce privește măsurile luate de instituțiile UE pentru a combate pandemia de COVID-19 (45 % „mulțumiți” față de 44 % „nemulțumiți”). Cu toate acestea, majoritatea respondenților din 19 state membre sunt mulțumiți de măsurile luate de instituțiile Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19. În acest sens, cele mai ridicate procente se înregistrează în Irlanda (71 %), Ungaria, România și Polonia (60 % în fiecare dintre aceste trei țări). În șapte țări, majoritatea respondenților sunt „nemulțumiți”, în special în Luxemburg (63 %), Italia (58 %), Grecia (55 %), Cehia (55 %) și Spania (52 %). În Austria, proporția celor „mulțumiți” este egală cu cea a respondenților „nemulțumiți” (47 % în ambele cazuri).

Cu toate acestea, mai mult de șase europeni din zece au încredere în capacitatea UE de a lua deciziile corecte în viitor (62 %). Prioritățile cel mai frecvent menționate în ceea ce privește răspunsul UE la pandemia de COVID-19 sunt următoarele: stabilirea unei strategii pentru a face față unei crize similare în viitor și dezvoltarea mijloacelor financiare pentru găsirea unui tratament sau a unui vaccin (37 % pentru fiecare dintre aceste priorități). 30 % dintre respondenți consideră că dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătății ar trebui să fie o prioritate.

Românii erau pro-carantină în august

Puțin sub 60% dintre români au spus în august că ar fi de acord să treacă prin aceleași restricții dacă s-ar produce o pandemie similară/ un al 2-lea val de coronavirus, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piață Novel Research, la inițiativa Provident Financial România. Și vin și întreb: știm cumva cam care acum procentajul?

Aproape jumătate erau atunci de părere că efectele pandemiei COVID-19 se vor resimți major asupra vieții lor chiar și după ce va fi trecut cu totul. De asemenea, un procent aproape similar au declarat că perioada prin care trec acum i-a determinat să-și reevalueze planurile de viitor, să controleze mai strict resursele pe care le au la dispoziție și să se orienteze mai mult către tehnologia digitală.

Cu peste 46% dintre respondenți care credeaucă munca de acasă va fi principalul mod de desfășurare a activității și în următorul an, piata muncii ar putea intra într-o nouă normalitate. Un procent mai mic, de 33% spuneau că intenționează să-și țină copiii acasă și să nu-i trimită la scoală sau grădiniță, în timp ce aproape 21% se poziționează la polul opus din acest punct de vedere.