Hai să vă dau din start acest filmuleț, care este dovada de netăgăduit că am zburat cu balonul!

Vedeți? Chiar am zburat! Mă rog, strict tehnic, mai mult m-am înălțat un pic, cu ancoră la sol, nu a fost un zbor-zbor de ăla peste dealuri și peste văi, de să îl țin minte toată vața.

Dar se pune și ăsta, să știți! Mai ales că această înălțare a fost, practic, botezul meu într-ale plimbatului cu balonul. Pentru că a fost prima dată când am urcat într-o nacelă.

S-a întâmplat la Maramureș Balloon Fiesta, powered by Enel România. Da, știu, a trecut ceva vreme de atunci, iar eu scriu abia acum aceste rânduri. Doar că am o explicație pentru asta. Mă rog, două :D

Explicația 1. Cum am deja peste 12 ani de când scriu pe acest blog, din când în când mă mai apucă nostalgia și mă uit peste articolele din anii trecuți.

Și, când pic pe câte un articol care îmi aduce aminte de niște isprăvi trecute, tare mă bucur, căci reintru în atmosefera de atunci.

Așa că fix asta vreau să mi se întâmple și cu acest articol despre primul meu zbor (atât cât a fost!) cu balonul :)

Explicația 2. Am văzut atât de mare interes (în special din partea celor care, asemeni mie, sunt cam fricoși pe partea de înălțimi :D) pentru isprava mea cu balonul, încât am zis să scriu și pe blog despre asta, ca să rămână (pe blog este cel mai ușor să găsească lumea informația, știți cum zic…).

Legat de evenimentul în sine, jos pălăria pentru Loredana Hurley, care a reușit o super-ispravă să aducă baloanele acelea în București. Căci organizarea unui asemenea monstru (yeap, asta este, dar în sensul bun, desigur) înseamnă foarte multe complicăciuni.

Ca să înțelegeți mai bine ce zic, imaginați-vă că e greu să faci un targ de bere, de exemplu.

Ei bine, mai puneți la socoteală niște multe baloane, care vin din mai multe țări, care trebuie alimentate, care trebuie ”parcate”, mai puneți la socoteală partea meteorologică (primele două zile în Maramureș nu s-a putut zbura) și mai puneți la socoteală oamenii (mulți!) care vin la astfel de evenimente în locuri oarecum mai izolate (ca să se poată desfășura baloanele) și aveți imaginea a ceea ce a reușit să facă Loredana și echipa sa.

Salut implicarea Enel România în această ispravă. Pentru că, așa cum zicea Loredana în filmul de mai sus, fără Enel ar fi fost muuuult mai greu să se întâmple Festivalul.

Și îi salut pe toți cei care au venit la locul faptei, chiar dacă nu au reușit să zboare din cauza condițiilor meteo din primele zile. Căci oricum a fost atmosferă faină și, pe scurt, a fost bine, bine de tot :D