Citește acest decalog al campaniilor cu bloggeri. O resursă de aur despre influencer marketing!

24 de predicții 2019

În Noaptea Sfântului Andrei, tradiția spune că se deschid cerurile și sunt posibile, pentru câteva clipe, priviri în viitor. Prognosis DC – Noaptea predicțiilor, o idee lansată de DC Communication, acum șase ani, preia această tradiție și o interpretează într-o cheie actuală. Oameni de afaceri, antreprenori, specialiști se gândesc la tendințe diverse care, adunate, deslușesc câteva linii de acțiune pentru anul ce urmează. Informațiile sunt fie colectate și circulate către colaboratori, clienți, jurnaliști interesați, fie sunt prilej de întâlnire și discuție.

În 2019, modul în care trăim continuă să se schimbe, odată cu maturizarea adoptării tehnologiilor și creșterea ponderii generațiilor native digital în forța de muncă. Pentru a se păstra relevante, companiile vor spori personalizarea serviciilor și viteza lor, oriunde și oricând. Deși tendințele sunt generate de accesul crescut la date, de cloud, de AI și de inter-conectivitate, deci de tehnologie, cei care impun schimbarea sunt clienții și modul în care ei își re-definesc prioritățile.

Va crește astfel presiunea pe schimbarea modelelor de business. Angajații își doresc mai multă flexibilitate, clienții vor disponibilitate 24/7 și acces rapid la produse și servicii fiind de asemenea mult mai conectați și sensibili la impactul în comunitate.

Una dintre marile provocări ale anului 2019 va fi capacitatea autorităților de a ține pasul cu aceste transformări și de a răspunde cu politici care să susțină transformarea mediului de afaceri și dorințele publicului larg.

Anul 2019 va readuce în prim plan tema informării corecte a publicului, cu atât mai mult cu cât la nivel european va fi un an electoral. Pe lângă știrile false – un buzz word al anilor trecuți – se va vorbi despre nuanțe: știri derutante, știri incomplete, știri manipulatorii. Educația continuă să fie un imperativ atât pentru a sprijini informarea cât și pentru a asigura adaptarea la transformările societății.

24 DE PREDICȚII PENTRU 2019

 

Gabriel Sincu

Partener Asociat

EY România

 

·       Ministerul Finanțelor va pune pe tapet o mulțime de propuneri pentru a ușura viața contribuabililor (de ex. eliminarea impozitului pe dividende, consolidarea fiscală pentru companii, corectarea inadvertențelor din Codul fiscal etc.), dar nu va implementa niciuna dintre ele pe motiv că “nu există spațiu fiscal”. Mai mult, ar putea apărea riscul unor majorări de impozite (un impozit progresiv pentru salariați?), în condițiile în care a fost deja subminată ideea de cotă unică.

·       Atitudinea agresiv-abuzivă a autorităților fiscale va continua în tot ceea ce înseamnă inspecții fiscale pe fondul unei reduceri accelerate a gradului de conformare voluntară. Acest lucru va genera probleme și mai mari contribuabililor, va aglomera și mai mult echipele de soluționare a contestațiilor și instanțelor.

·       Și, ca să încheiem pe un ton optimist, sistemul informatizat de declarare și plată a impozitelor și contribuțiilor sociale pentru persoanele fizice care obțin venituri, altele decât salariile, va fi pus la punct și va reprezenta primul pas spre normalitatea mult dorită în administrarea fiscală românească.

 

Vladimir Kalinov

Vicepreședinte Retail,

Raiffeisen Bank

 

     Pentru 2019 credem că vor fi două cuvinte-cheie în băncile comerciale: 

     „date” și „tehnologie”. De ce? Pentru că este nevoie de ambele pentru

     a urma tendința în preferințele clienților:

·       Personalizarea serviciilor – vrei să primești oferta de care ai nevoie în momentul și, eventual, în locul în care ai nevoie;

·       Acces 24/7 și ușurință în utilizare – vrei să ai acces la produse și servicii oriunde, oricând; din acest punct de vedere, utilizarea telefonului mobil în accesarea serviciilor va avea și în 2019 o evoluție spectaculoasă;

·       Siguranță și securitate (a banilor, tranzacțiilor și datelor): băncile vor face investiții semnificative pentru a se asigura că personalizarea și usurința în utilizare vor fi susținute prin sisteme care să păstreze operațiunile și datele în deplină siguranță.

 

Liviu Tudor

Președinte și Fondator Genesis Property

 

·       Provocări ale sectorului imobiliar mai mari în 2019

Sectorul imobiliar va trebui să întreprindă eforturi serioase pentru a putea menține rata de ocupare a birourilor ridicată. Degeaba avem spații de birouri noi, dacă nu există companii noi care să își deschidă birouri în România. Mutarea chiriașilor dintr-un birou în altul nu este sănătoasă pentru piață, mai ales în contextul depășirii pragului de 3 milioane de mp. de birouri moderne până în 2020.

·       Comunitatea angajaților – spațiu pentru creativitate și colaborare online și offline. Angajații vor să fie mai relaxați la birou

Fără doar și poate, vom auzi din ce în ce mai des despre acest trend în 2019 și în toți anii care vor urma. Angajații au nevoie de spații de relaxare atât în birou, cât și în afara acestuia. Noi am lansat spații exterioare de relaxare și prima piscină exterioară amplasată într-un parc de birouri încă de anul acesta. Ambele au fost primite excelent de către angajații companiilor chiriașe. Este evident că aceștia au nevoie de mai mult, însă consider că noi am făcut pași importanți în direcția bună.

Încă din 2016, în ambele parcuri de birouri pe care le deținem am observat că, dacă le oferi angajaților spații pentru conectare, atât în online, cât și în offline, nu vor ezita în a-și demonstra creativitatea și implicarea. Mă aștept ca în 2019, companiile chiriașe să înceapă să aloce bugete pentru dezvoltarea acestor comunități, în folosul binelui comun.

·       Tehnologia, în sprijinul angajaților

Este din ce în ce mai clar că angajații companiilor multinaționale au început să aibă pretenții tot mai mari în ceea ce privește înglobarea tehnologiilor moderne în livrarea de servicii. De exemplu, serviciile de curierat de la parterul clădirilor de birouri vor fi treptat înlocuite de servicii de curierat de tip drop-off / pick-up box. Un aspect important este iarăși legat de mobilitatea angajaților – serviciile de car-sharing în timpul zilei încep să își facă loc încet-încet în viața de zi cu zi. Am testat ambele servicii, iar răspunsul a fost unul pozitiv.

 

Valentin Stănescu

Director General

Dell EMC România

 

·       Mina de aur: goana după date va declanșa următoarea „febră a aurului” în investițiile în tehnologie

Organizațiile adună cantități uriașe de date de mulți ani. De fapt, se preconizează că, până în 2020, volumul datelor va ajunge la 44 de trilioane de gigabiți sau 44 de zetabiți. Este o cantitate imensă de date. În curând, vor începe să le exploateze, pe măsură ce transformarea digitală prinde contur. Deoarece organizațiile vor obține valoare mai mare din acele date, informațiile generând inovații și procese operaționale mai eficiente, vor apărea mai multe investiții din sectorul tehnologic. Se vor înființa noi companii care să se ocupe de marile provocări care să transforme inteligența artificială în realitate: gestionarea datelor și analitica federativă, în care informațiile pot fi obținute, practic, de oriunde și soluții de compatibilitate a datelor pentru obținerea unor modalități mai sigure și mai inteligente de a oferi rezultate uimitoare.

·       Infrastructura edge prin intermediul tehnologiei 5G

Lansarea pe piață a primelor dispozitive 5G este prevăzută cândva în cursul anului viitor, odată cu mult-așteptata rețea de nouă generație care promite să schimbe complet regulile jocului în materie de viteză și accesibilitate a datelor. Rețelele cu bandă largă și latență redusă înseamnă obiecte, automobile și sisteme cu o mai mare capacitate de conectare și o multitudine de aplicații AI, de învățare automată și calcul pe infrastructura edge, deoarece aici vor fi generate toate datele. Nu va mai dura mult până când vom vedea peste tot micro-huburi (cu alte cuvinte, mini centre de date), care vor da naștere, de asemenea, unor noi oportunități „inteligente” de informare în timp real cu privire la ceea ce se întâmplă chiar la colțul străzii noastre. Orașele mici și mari vor deveni mai conectate ca niciodată, deschizând calea pentru apariția orașelor inteligente și a infrastructurii digitale, despre care preconizăm că vor avea o largă răspândire în 2030. Și va reprezenta o revoluție în domenii precum sănătatea sau producția, în care datele și informațiile generate pe teren pot fi procesate și analizate rapid în timp real, nemaifiind necesare transferurile înspre și dinspre un cloud și apoi comunicate imediat celor care au nevoie de ele.

·       Previziunile pe bază de date vor necesita mai multe cloud-uri

Anul trecut, am prezis apariția Mega Cloud-ului, o varietate de cloud-uri care să formeze un model operațional centralizat, deoarece strategiile IT necesită atât cloud-uri publice, cât și cloud-uri private. Până acum, această predicție se adeverește. Dezbaterea pe tema cloud public versus cloud privat va continua să se diminueze, pe măsură ce organizațiile își dau seama că trebuie să gestioneze eficace toate tipurile diferite de date pe care le vor prelucra. Un recent studiu IDC a evidențiat că peste 80% dintre respondenți își readuc datele înapoi în cloudurile private aflate în propriile incinte și ne putem aștepta ca această tendință să se mențină, în pofida predicțiilor de creștere a cloud-urilor publice. Mediile multi-cloud vor dinamiza automatizarea, inteligența artificială și prelucrarea prin învățare automată deoarece acestea conferă organizațiilor capacitatea de a gestiona, muta și prelucra date unde și când au nevoie. De fapt, se va înregistra apariția mai multor cloud-uri, deoarece datele sunt din ce în ce mai mult distribuite în infrastructura edge din mediile automobilelor autonome sau din fabricile inteligente, în aplicații cloud native, în centrele protejate aflate în incintele organizațiilor, în vederea respectării unei multitudini de noi standarde de conformitate și confidențialitate și, desigur, în cloud-ul public pentru o varietate de aplicații și servicii pe care le utilizăm în fiecare zi.

 

Raluca Leonte

CEO

Webhelp România

·       Diversificarea serviciilor

·       Adoptarea automatizării inteligente

·       Orientare spre analitica datelor

·       Încorporarea digitalului în modelul de afaceri

România este o destinație populară pentru nearshoring (externalizarea proceselor operaționale în țări învecinate) datorită mentalității și atitudinii deschise față de muncă a angajaților, abilităților solide ale acestora în domeniile IT, financiar și contabil, precum și datorită multitudinilor de limbi străine vorbite. În 2016, conform indicelui BPO (externalizarea proceselor operaționale) calculat de Cushman & Wakefield România se clasa pe primul loc între piețele mature de outsourcing.

·       125.000 de angajați în prezent (estimare)

·       220.000 de angajați în următorii cinci ani

·       300.000 de angajați, potențialul real al industriei

·       265 companii

·       aproximativ 4 miliarde de euro cifra de afaceri în 2017 (estimat)

 

Bogdan Nestor

Director General

Țiriac Operating Lease

 

 

Tendințele ce vor marca evoluția pieței de leasing operațional în 2019 sunt dictate de schimbările de la nivelul comportamentului și preferințelor clienților

·       Preocuparea față de creșterea calității vieții prin protejarea mediului îi determină pe tot mai mulți utilizatori de autovehicule să opteze pentru variantele de tip hibrid și electrice, ceea ce va marca o creștere a volumului de clienți de leasing operațional pe acest segment, în detrimentul cererii pentru autovehicule cu motorizare diesel.

·       ”Oricând” și ”oriunde” sunt cuvintele-cheie ce definesc tot mai accentuat așteptările clienților în ceea ce privește calitatea serviciilor. De aceea, digitalizarea va continua să câștige teren și în 2019 în zona serviciilor de leasing operațional, cu ajutorul aplicațiilor mobile, a platformelor online și gadgeturilor, care vor îmbunătăți semnificativ experiența clienților.

·       Un al treilea trend previzionat la nivelul pieței de leasing operațional în 2019 este marcat de creșterea apetitului pentru acest tip de soluții în rândul clienților de tip IMM și PFA. Aceștia devin tot mai conștienți de avantajele oferite de leasingul operațional, beneficiind de un plus de agilitate ce poate fi capitalizat pentru dezvoltarea propriei afaceri.

 

Ioana Avădani

Director Executiv

Centrul pentru Jurnalism Independent

·       Presa – faza pe partide

Nu e nevoie de cine știe ce intuiție sau cunoaștere ezoterică pentru a ști că avem în față doi ani tulburi – ca orice an electoral. Cu câte un rând de alegeri la fiecare șase luni, vom trăi într-o campanie perpetuă (nu că până acum lucrurile ar fi fost mai liniștite). Presă partizană am mai avut, presă angajată „cu arme și bagaje” în campanii electorale am mai avut. Va continua însă, tendința de a instrumentaliza direct presa ca instrument politic – și anunțatul partid Realitatea – născut din și cu oamenii postului TV e doar forma cea mai vizibilă. Credibilitatea mass mediei din România a început să se erodeze major din 2007, când canalele mediatice s-au aliniat pro sau anti președintele Băsescu. Politizarea continuă va eroda și ce a mai rămas din credibilitatea platformelor „tradiționale” și va grăbi transformarea lor în canale de divertisment (fie el și infotainment).

·       If you don’t pay it you’ll pay for it

De câțiva ani încoace, cele mai bune piese de jurnalism s-au datorat proiectelor extra-redacționale. Aceasta este o veste proastă, întâi de toate, pentru redacțiile „tradiționale” (din care au plecat, de fapt, jurnaliștii care s-au grupat în proiecte independente), care plătesc astfel compromisurile editoriale făcute de-a lungul timpului. Au rămas depopulate, își pierd prestigiul și publicul – adică mijloacele și rațiunea de a fi. Este o veste proastă și pentru jurnaliști care, în plus față de meseria lor (care și ea se complică, jurnalismul nu mai este demult doar despre „scris”), trebuie acum să facă și project management, și scriere de granturi, și fund raising.

Dar, pe măsură ce se înmulțesc, proiectele jurnalistice își găsesc tot mai greu susținere, iar campaniile de crowd funding merg încet și consumă timp și resurse. Dacă publicul lor (cei care declară că s-au dezis deja, dezamăgiți, de presa tradițională, care nu mai au televizoare în casă etc.) nu va face efortul de a susține, prin donații recurente astfel de echipe editoriale, vom pierde conținut de valoare și, probabil, puținele noastre șanse de a mai afla ce se întâmplă, în principal, cu resursele publice.

·       „O să plouă”…

Ceva se va schimba în rețelele sociale și în mediul online – și simțim cu toții lucrul acesta, așa cum simt reumaticii ploaia care va veni. Presiuni din ce în ce mai mari se pun asupra marilor agregatori – să numim doar Google și Facebook – cu instrumente legale străine spiritului internetului (și veacului) și greu de implementat practic. GDPR a făcut deja „victime”: publicații americane și-au închis deja paginile cititorilor din Europa, argumentând că nu le pot garanta protecția datelor personale la standardele impuse de Europa. Facebook a anunțat că, pentru prima oară, va permite unor reprezentați ai autorităților franceze să pătrundă în „bucătăria” sa și să lucreze cot la cot cu angajații săi care se ocupă de filtrarea conținuturilor (în principal cel instigator la ură). Directiva copyright-ului va impune, cel mai probabil, „taxa pe link” și va cere platformelor să nu mai permită urcarea online a conținutului care încalcă drepturile de autor – într-o formă  dură de „privatizare a justiției” (platformele vor fi nevoite să facă singure verificarea paternității produselor propuse spre publicare). Tinerii români migrează de pe Facebook, pentru că „și mama are cont pe Facebook”. Migrează pe rețele precum Instagram și Snapchat, preponderent vizuale și comunică din ce în ce mai „esențial” și mai ciudat pentru „bătrâni”. Copiii de gimnaziu deja consideră Instagram so passé și își fac conturi pe rețele despre care părinții lor, care îi păzesc să nu intre de prea tineri pe Facebook, nici măcar nu au auzit. Rețele „libere”, care se laudă că pot oferi ceea ce anacronicul Facebook nu poate – anonimitate. Ceva se va schimba, cu siguranță, și nu știm cum anume – cu o tehnologie din ce în ce mai sofisticată, cu tineri din ce în ce mai independenți și mai dornici de emancipare comunicațională și cu guverne din ce în ce mai dornice de control (pentru că altfel nu știu cum să reacționeze).

·       Nici drepturile omului nu mai sunt ce a fost

Agenda drepturilor omului s-a născut din uriașa oroare a războiului. Din oroare, din rușine, din frică, din empatie. Se pare că uităm. Sau că fereastra de generozitate umanitară se închide. CEDO a decis, în octombrie, că defăimarea Profetului depășește limitele libertății de exprimare, abdicând de la unul din principiile sale fundamentale – că o entitate inanimată nu are „demnitate” – justificând că a permite un discurs defăimător ar putea pune în pericol „pacea religioasă”. Pacea aceasta pare a fi mai de preț decât libertățile individuale și discursul politic din multe țări ne semnalează că statele redevin mai importante ca indivizii.

·       Creierul – ultima frontieră

Fake news a fost sintagma care a dominat discuțiile despre media din ultimii ani. Un termen la fel de „fake” ca și produsele pe care voia să le desemneze. Publicul are o înțelegere diferită a termenului de fake news – de la satiră la conținut hierpartizan la publicitate și la informațiile false. „Fake news” este un termen prea îngust și inadecvat, mai ales că manipularea publicului se face arareori prin „news” și, mai ales, prin discurs politic sau conversație socială (cu aceiași troli postând argumente pro și contra temelor de discordie, că discordia este mai importantă decât prevalența unui set de argumente sau a altuia). Așa că vorbim acum de „disinformation”, „misinformation” and „malinformation” – și vocabularul nostru va deveni din ce în ce mai bogat și mai nuanțat în acest sens – fără

a aduce, neapărat, mult dorita claritate. În acest context, singura noastră cale de a rămâne cât de cât întregi la minte și stăpâni pe decizia noastră rațională este să știm cu cine ne luptăm. Nu neapărat „cine comandă muzica”, ci instrumentele și mecansimele pe care le folosesc. Educația media va deveni o abilitate de viață – ca scrisul, cititul și socotitul – și, ca și în cazul jurnalismului de calitate, orice întârziere sau ezitare în a investi masiv, consecvent și pe termen lung în educație media va fi plătită mai târziu prin costuri economice, politice și sociale greu de evaluat acum. Oricât de scumpă ar fi investiția în educație, prețul inacțiunii va fi infinit mai mare. Într-o economie a atenției și emoțiilor, investiția – publică și privată, comunitară sau individuală – în rațiune se va dovedi profitabilă pe termen lung.

 

Despre DC Communication

DC Communication este una dintre cele mai experimentate companii din industria de comunicare locală, cu peste 23 de ani de activitate, o echipă de 24 de specialiști și un portofoliu care a inclus, în toată această perioadă, peste 2.000 de proiecte pentru 120 de clienți. EY România, Dell EMC, Raiffeisen Bank, Webhelp, Reprezentanța Comisiei Europene în România, RAF – Romanian-American Foundation, Western Union, Danone, Festivalul Internațional George Enescu, Ciech Soda România, Festivalul Filmului European, Țiriac Operating Lease, Parlamentul European, Centrul Medical Dr. Leventer, First Bank, Genesys Property, BERD, Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 – sunt o parte dintre clienții actuali care au încredințat DC Communication serviciile lor de comunicare, ce includ comunicare corporativă – B2B, B2C – comunicare internă, relații media, comunicare de criză, comunicare CSR, implementate în medii diverse, integrat: online, media, rețele sociale, evenimente etc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.