Ajută sau nu un buton pe Facebook la care să poți raporta cyberbullyingul?

Se dă așa: inițiativa ”Nu tasta ură” a celor de la Bitdefender, care își propune să convingă Facebook să creeze un buton cu care să poți raporta cyberbullyingul. Aveți detalii mai jos despre campanie.

Reproduc fix textul comunicatului, ca să nu influențez discuțiile, după care revin și eu cu părerea mea despre chestiunea în cauză. Am zis că e mai bine să fac așa pentru că vreau cu adevărat să aud ce părere aveți și abia apoi să mă exprim. Nu că nu am o poziție clară în chestiunea în cauză, desigur, ci pentru că, again, nu vreau să vă influențez și pentru că (mi se întâmplă și de astea; rar, dar mi se întâmplă) s-ar putea să greșesc (caz în care chiar aștept o opinie care să îmi schimbe părerea).

Patru din cinci adolescenți cu vârsta sub 18 ani din România spun că au fost ținta hărțuirilor în mediul online, arată un studiu publicat de Bitdefender.

Principalele arme de atac folosite pe internet pentru a agresa victimele se leagă de înfățișare și felul în care se îmbracă (67%). Alte motive frecvente pentru care tinerii sunt hărțuiți sunt hobby-urile și preocupările de zi cu zi (30%), situația materială a familiei din care provin (13%), rezultatele de la școală (12%) și orientarea sexuală (8%).

Două treimi dintre cei hărțuiți nu au povestit nimănui despre incident, tinerii invocând motive precum teama, lipsa de încredere că ar putea schimba ceva sau faptul că nu au crezut că e necesar să implice și alte persoane, deși au fost afectați în mod direct de agresiune.

Cele mai populare rețele de socializare unde are loc fenomenul de cyberbullying sunt Facebook, Messenger și, la mare distanță, Instagram, iar mijloacele de propagare a fenomenului cel mai des folosite sunt mesajele de amenințare și cele negative primite în canalul privat, urmate de comentarii negative la fotografii și furt de identitate.

Potrivit studiului, 65% dintre tineri admit că au fost direct marcați de hărțuirea suferită online și au observat inclusiv schimbări comportamentale involuntare ce au urmat agresiunii. Cei mai mulți afirmă că incidentele de acest fel le-au scăzut încrederea în sine și i-au determinat să se izoleze de ceilalți. Mai puțini, dar nu de neglijat, sunt cei care au afirmat că au intrat în depresie (20%) sau au compensat lipsa prietenilor din mediul online prin consum de alcool sau droguri (5%).

Mai mult, 84% dintre respondenți spun că au asistat la un astfel de atac, fără să fie agresori sau victime,  însă doar 36% au intervenit în conflictul dintre cele două părți. Deși majoritatea ar fi dorit să ia partea celui hărțuit, cei mai mulți devin indiferenți sau chiar agresori de teama de a nu fi atacați la rândul lor și, deci, transformați în victime.

„Rezultatele studiului ne pun în fața unei imagini mai alarmante decât am fi putut bănui. Cyberbullyingul este unul dintre acele fenomene de masă insidioase în fața căruia nu există strategii de apărare optime. În ciuda amploarei, gravitatea acestuia scapă de multe ori atenției publice. Tinerii învață din proprie experiență cum arată ura celorlalți față de ei, iar numărul victimelor poate fi chiar mai mare căci persoanele cele mai traumatizate refuză de multe ori să recunoască, uneori chiar față de sine, ceea ce li s-a întâmplat. Adolescenții încep viața crezând că societatea reprezintă un spațiu al urii îndreptate împotriva lor, iar efectele psihologice și sociale sunt severe și de lungă durată”, spune lector univ. dr. Nansi Lungu, analist comportamental la Bitdefender.

Psihoterapeutul Delia Mina are următoarele recomandări menite să reducă efectele negative ale fenomenului cyberbullying:

Victima are nevoie de aliați. Importanța oamenilor din jurul celui abuzat este mai mare ca oricând. Adulții, profesorii, părinții, rudele sau orice alta figură față de care persoana abuzată se simte atașată trebuie să îi ofere suport necondiționat și încredere. Victima trebuie să semnaleze orice acțiune care a avut loc asupra sa, însă are extrem de multă nevoie de aliați de încredere care să îi asigure confortul de a vorbi.

Părinții, rudele, profesorii trebuie să conștientizeze existența fenomenului și să știe să identifice comportamentul schimbat al victimei și să intervină când identifică efectele cyberbullingului în comportamentul acesteia. Orice semn care indică modificări ale stării psihologice cum ar fi depresia, anxietatea socială, izolarea, stima de sine scazută, reacții negative și stres în privința utilizării dispozitivelor trebuiesc chestionate și verificate.

Este util ca victima să reușească să impună limite. De la blocarea și raportarea abuzatorului pe rețelele de socializare, la schimbarea parolelor sau a numărului de telefon, până la intervențiile directe către abuzator, efectuate într-o manieră cât mai asertivă, fără a-i oferi agresorului satisfacția pe care o caută. Cel care hărțuiește va fi mulțumit dacă provoacă victimei suferință, de aceea este recomandată evitarea afișării oricărei urme care lasă de înțeles că aceasta a fost afectată.

„Din perspectiva victimei, hărțuirea din mediul online poate fi mai greu de abordat, întrucât acest mediu este mai greu de ținut sub control și se extinde dincolo de granițele cercului restrâns de cunoscuți. Pentru a diminua efectele negative ale cyberbullyingului, este important să luăm în calcul întreg sistemul în jurul căruia se dezvoltă comportamentul respectiv: abuzatorii – victimă – cei care asistă – cei care nu cunosc fenomenul”, spune psihoterapeutul Delia Mina.

Studiul a fost realizat de Tribal Worldwide România pentru Bitdefender prin chestionar online completat în perioada septembrie-octombrie 2017, pe un eșantion reprezentativ de 800 de respondenți din rândul tinerilor sub 18 ani.

Bitdefender a demarat în luna noiembrie campania #nutastaură, menită să crească nivelul de conștientizare asupra fenomenului cyberbullying în România și a efectelor nocive pe care îl poate avea asupra tinerilor.

Obiectivul campaniei este strângerea a 50.000 de semnături în cadrul petiției online pentru a lansa un buton de Facebook reactions – Butonul contra cyberbullying.

Acest buton nu ar fi unul de raportare, cenzurare sau coerciție efectivă asupra utilizatorului, ci ar purta semnificația simbolică de sancțiune socială. Ar fi pasul atât de important de la privitor indiferent, la privitor care trage un semnal de alarmă asupra fenomenului.

Pe site-ul campaniei sunt disponibile manifestul inițiativei, invitația de a semna petiția online anti-hărțuire online și câteva immersive 360 videos care dramatizează emoții precum ura, umilința, violența, pentru a sensibiliza publicul să adere la cauză.

3 comentarii la “Ajută sau nu un buton pe Facebook la care să poți raporta cyberbullyingul?

  1. Gina Bradea Răspunde

    In sfarsit o initiativa buna!
    Sunt o victima a cyberbullyingului de cativa ani buni, de cand am blogul culinar. Am fost atacata extrem de murdar si sustinut.
    Multumesc de informatii, voi prelua si eu informatiile de la tine si voi scrie un articol. E timpul sa spun totul pe fata, pentru ca efectiv m-am saturat. Voi deschide Cutia Pandorei, da, vor fi si mai multe atacuri pe fata, la adresa mea, probabil. Sau vor continua pe la spate.
    Dar nu mai pot sa mai tac. Nu-mi place scandalul, dar demnitatea e confundata adesea cu lasitatea.
    Multumesc mult de tot.

  2. Dragomir Ioan Răspunde

    Da, sustin asa o initiativa, cred ca am putea identifica chiar necesitatea mai multor butoane similare pe facebook…Cum pentru tineri acest mediu virtual are o mare importanta, sunt conectati si interconectati permanent, si efectul acestui fenomen este puternic , chiar daca nu imediat vizibil..Sper doar sa aiba un traducator bun cei de la facebook, limba romana e foarte bogata si diversa pe domeniul injuraturilor si apropourilor…Mult succes campaniei !

  3. Ana Ale Răspunde

    Trebuie si Bitdefender sa iasa cu ceva prin presa, si isi petrec timpul cu astfel de studii inutile.
    I-au intrebat pe acei 800 de tineri daca au hartuit vreodata pe cineva online? Nu cred ca e vreunul prin ei sa n-o fi facut-o, caci vorba aia „give a man power and you will reveal his true character”.
    Cu ce difera cyberbullyingul de varianta offline? Eu in scoala generala am trait cativa ani in teroare din cauza unui baiat mai colorat, insa trebuia sa ma duc la scoala, nu aveam de ales. In online poti oricand inchide calculatorul, sa-ti stergi contul de Facebook, sa schimbi grupurile prin care socializezi, etc. etc. etc. Eu asa fac si nu ma afecteaza nimic mai mult de 5 minute. Am fost injurata chiar recent de un strain cu care nu tin minte sa fi interactionat vreodata, mi-a dat mesaj privat pe facebook iar apoi m-a blocat, deci nici nu am putut sa-l intreb de ce e asa suparat.
    Totusi, incidentul mai mult m-a amuzat datorita caracterului arbitrar.
    Copiii trebuie sa inteleaga ca un strain care zice ceva de tine pe internet nu inseamna nimic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sau comentează direct cu contul tău de Facebook: