Când eram copil, ieșeam cu amicii și ne jucam „Piciorușul” (Șotron) în spatele casei mele din Constanța. Mama unei fete venea și ne făcea poze cu un aparat foto pe film și îmi aduc aminte că mă enervam foarte tare când vedeam acele fotografii pentru că nu îmi plăcea deloc să mi se facă poze. Din păcate, am rătăcit multe dintre acele imagini și m-am și mutat de acasă. Acum mi-e dor de ele. Și de casa în spatele căreia obișnuiam să mă joc.
Mai târziu, când aveam vreo 11 ani, se găsea o ciocolată cu biscuiți. Și acum se găsește ciocolată cu biscuiți, dar nu ca aceea. Nu știu ce era atât de special, poate pentru că mi-o dăruia mama când mă așteptam mai puțin sau poate că acum nu știu să apreciez la fel de mult biscuiții sau ciocolata pentru că pot să îmi cumpăr oricând așa ceva. Nu e mare lucru. Și mi-e dor de vremurile când o ciocolată cu biscuiți era mare lucru.
Prin generală, aveam un profesor de matematică mai special. Ne învăța formule spunându-ne povești, ne explica geometria prin jocuri și glume și făceam concursuri de ieșit la tablă, iar câștigătorii primeau suc și aplauze. Toți îl iubeam, chiar dacă nu toți iubeam matematica și ne arătam aprecierea oferindu-i creioane pentru a sublinia exerciții în culegerea lui cu o rață pe copertă. Mi-e tare dor de una dintre acele ore, când mă simțeam ca o eroină când se întâmpla să găsesc prima x-ul dintr-o problemă.
Anii de liceu i-am petrecut cu verișoara mea, Lavinia. Mergeam împreună la școala, apoi întorceam bucătăria cu susul în jos și o supăram pe mătușa mea sau ne filmam cu o cameră foto mică în timp ce cântam melodii din „Phineas și Ferb”. Ne făceam poze prin curte și le puneam pe hi5 (da, știu :)) ) și noaptea vorbeam uneori până când una dintre noi adormea. Mi-e foarte dor de acele nopți.
Aș putea continua la nesfârșit cu dorurile mele pentru că sunt multe, frumoase și mă fac să zâmbesc ca o tanti de 80 de ani și pentru că sunt de părere că dorul ar trebui să ne bucure mai des, dar a venit vremea să vă întreb: Vouă de ce vă este dor?
P. S. Astăzi am fost AmbasaDOR pentru că pe 13 mai este Ziua Dorului. Lăsați-mi dorurile voastre în comentarii și haideți să le celebrăm împreună, oricât ar fi ele de naive.
https://www.youtube.com/watch?v=SWzCpdhxDHg&feature=youtu.be
2 thoughts on “Vouă de ce vă este dor?”
Imi este foarte dor de gustul a orice din copilarie : mancare, bun simt , pretuire
Mi-e dor de copilaria mea si mi-e dor de copilaria fiicei mele.?