Mihaela Oros, Președintele Ascociației pentru Tulburările de Somn la Copii și Adolescenți, în colaborare cu Insitutul de Cercetare Gfk România, a realizat primul studiu care tratează prevalența tulburărilor respiratorii în somn, la copiii din România. Studiul a avut ca obiectiv determinarea procentului copiilor din România care sunt la risc pentru tulburări de respirație în timpul somnului și se pare că acesta este 9,6.

Tulburările de respirație în timpul somnului (TRS) sunt recunoscute, în prezent, ca afecțiuni prevalente la adulți, dar și la copii cu implicații asupra creșterii și dezvoltării, implicații metabolice și neurocomportamentale.

Forma cea mai severă a acestor tulburări este reprezentată de sindromul de apnee în somn de tip obstructiv (SASO), acesta fiind caracterizat de episoade recurente de obstrucţie parţială sau totală a căilor respiratorii superioare, cu afectarea oxigenării și perturbarea arhitecturii somnului.

Printre simptomele sindromului de apnee în somn, în timpul nopții, se numără sforăitul, somn agitat, coșmaruri, transpiraţii, enurezis, iar pe parcursul zilei, somnolenţa este un simptom important la adulţi, fiind, însă, mai rară la copii. Spre deosebire de adulţi, somnolenţa la copii poate să nu fie caracterizată prin oboseală, reprize de căscat, ci prin iritabilitate, toleranţă scăzută la frustrare, sau chiar apariţia de deficite neurocognitive (memoria, învățarea) sau comportamentale (agresivitate şi impulsivitate crescute).

Sindromului de apnee în somn de tip obstructiv la copii i se acordă o atenție medicală sporită datorită consecințelor pe care le are asupra dezvoltării, fiziologiei și funcționării adecvate. SASO la copii poate determina probleme de creștere în greutate, atât obezitate, cât și stagnare ponderală, poate avea efecte de deprimare a sistemului imun cu infecții respiratorii frecvente și otite recurente.

Cercetarea epidemiologică s-a efectuat pe un eșantion de 1272 respondenți, în luna ianuarie 2015.