Așa, ca să dau din casa bloggerului, cum ar veni, vă raportez scurt și direct: sunt pastă când vine vorba de ales cadouri. Dacă s-ar face un campionat mondial de așa ceva, aș tinde decisiv către semifinale. Cel puțin :))

Nu mă întrebați de ce sunt așa, pentru că nu aș putea să vă răspund. Știu doar că, de fiecare dată când știu că trebuie să aleg un cadou, mă încrunt și trebuie să mă concentrez asupra chestiunii. Dar numai ca să scap cât mai repede de ea :))

M-am gândit zilele trecute (într-un context oarecum ciudat, dar care nu face obiectul acestor rânduri) nu de ce sunt așa (asta nu are răspuns, vă garantez), ci cum aș putea face să nu mai fiu așa. Ce ar trebui să fac să intru în spiritul ăsta de oferit cadouri? Și, cum fac îndeobște, ca blogger, când am un task, primul pas a fost să mă documentez. Și am început această documentare foarte subiectiv, pe sistemul ”ce cadou mi-aș face mie dacă ar trebui să îmi fac un cadou” :))

Am avut niște surprize. Pentru că am intrat pe tot felul de siteuri și am văzut tot felul de lucruri. Și multe mi-au făcut cu ochiul. Unele care, luate așa din prima, nu prea ar intra în ideea de cadou clasic, să îi zic așa. Și, pe măsură ce mă tot uitam în stânga și în dreapta, mi-am dat seama că, la urma urmei, e chiar simplu să alegi niște cadouri: trebuie doar să șții unde să le cauți, iar ele o să îți facă cu ochiul de cum le vezi (pardon my French :D).

Pe bune. Mi-am dat seama că problema mea principală de până acum când venea vorba despre a alege niște cadouri era că – să o bag cu de astea psihologice – eram în stare de blocaj auto-impus. Adică am decis, cu ceva (multă) vreme în urmă că io nu am treabă cu cadourile și așa am rămas. Ba chiar, an după an, mi-am cimentat mindsetul ăsta. Când, de fapt, tot ceea ce trebuia să fac era să fiu deschis la ideea că există cadouri în lumea asta care se potrivesc perfect unor oameni. Doar că 1. trebuie intri în stare de a vrea să oferi cadouri (pentru mine asta este cel mai greu…) 2. să știi unde să le găsești.

Înarmat cu această semi-epifanie în ceea ce mă privește, m-am întrebat cu v-aș putea fi util și să pogor asupra voastră această bruscă înțelepciune care m-a pălit. Și am decis să dau drumul unui fel de serial (că tot vin Sărbătorile) intitulat atât de lipsit de imaginație (mno, dați-mi pace :D) ”Idei de cadouri”. Poate chiar vă ajută, cine știe.

Încep acest serial într-un mod – hai să îi zic așa – ciudat. Pentru că ce vă propun mai jos foarte greu intră în capitolul cadouri. Foarte greu, știu :)) Dar, pe de altă parte, cine zice că trebuie să dai cadouri numai altora? Ce, tu ești scutit? Tu nu meriți să te cadorisești singur? Ba da, meriți. Ba chiar – mă știți, sunt aroganța întruchipată – ar cam trebui să te pui primul pe lista de cadouri. Căci, nu-i așa, atunci când te simți tu cu tine împlinit, parcă altfel te gândești la bucuria altora :)

Pe ideea asta, ia spuneți-mi voi că nu v-ar face plăcere să stați cu o bere în mână, seara, în fața unui astfel de șemineu. Cum dracu nu, desigur! :)) Pe numele lui de ”civile” se numește șemineu electric Classic Flame Astoria 33. Dar nu asta contează, ci feelingul pe care ți-l dă desigur.

Mă rog, e drept, știu, cadoul ăsta e mai din seria aspirațională, ca să zic așa. Dar cine zice că nu avem voie să ne gândim și la cadouri care să ne facă să ne simțiți fix așa cum vă simțiți când vă imaginați în fața unui astfel de șemineu? :D

Vă pupează tata chinezu, să fiți iubiți!