Ajung în față la Grand Hotel Continental. Întreb repede și cu răsuflarea tăiată (eram în întârziere și urăsc asta!) unde are loc vernisajul expoziției foto. Băiatul de la intrare îmi zice zâmbind să nu mă stresez ”nu a început încă” și îmi indică pe unde să o iau. Bag viteză din nou. Văd la intrare multă lume, niște hostese simpatice și îmi zic ”aici e”. Și intru. Doar că îmi pică ochii pe două fotografii, format mare. Și mă blochez un pic. Pentru că erau cu mulți porumbei. Mulți rău. Și îmi zic ”bre chinezu, cred că ai greșit expoziția… tu ai venit să vezi #PrinMehedinți, când colo ai ajuns la ceva expoziție de columbofili…”.

Nițel confuz, intru în mulțime. Și cumva mă relaxez. Căci începeam să văd niște fețe cunoscute. Ba chiar, câțiva metri mai încolo, chiar am început să văd fotografii cu locurile de pe la Porțile de Fier pe care le cunoșteam. ”Ba e bine, bre chineze, unde ești…”, începeam să mă liniștesc. Dar ce o fi cu porumbeii, frate!?

M-am lămurit după aia. Eram bine, eram la expoziția lui Victor Bogdan Gheorghiță intitulată, direct și la obiect, #PrinMehedinți. Iar porumbeii care apar în poze sunt ai lui Liviu Plăvițu. Din Mehedinți.

Mi s-a părut foarte tare faptul că întreaga expoziție este, de fapt, o împletire foto de trei povești din Mehedinți. Nu că doar pozele din zona aceea nu ar fi superbe (am fost acolo, la Porțile de Fier și m-am îndrăgostit instant de peisajele acelea, sunt magnifice!), dar selectate în baza celor trei povești de mai jos au avut parcă alt farmec, nuș cum să v-o spun altfel.

Liviu Plăvițu – că tot am început cu el – este membru al Federației Naționale a Crescătorilor de Porumbei din România. Apropo, în județul  Mehedinți există 600 de crescători de porumbei, 300 dintre aceștia dețin porumbei voiajori, iar 300 au porumbei de altitudine. Liviu are 3 titluri de campion național în 2014, 1 titlu în 2013 și titlul Porumbelul Anului în 2014. Performanțele lui Liviu trec granițele, acesta fiind premiat cu locul 4 la Olimpiada Europeană Columbofilă.

O altă poveste îi are ca protagoniști pe Roxana și Marian Balaci. În luna aprilie a acestui an, Roxana și Marian au inaugurat cea mai mare pensiune turistică din Izverna. Au 14 camere cu 30 de locuri unde pot acomoda turiști, dornici să cunoască acest loc, ferit de tentaculele orașului. Oaspeții se pot plimba cu ATV-ul, cu calul, pot juca fotbal și se pot bucura de tradițiile locului.

Alin Dejan Subțire este născut la Timişoasa, dar a crescut în Liubcova, un sat de pescari de pe malul Dunării, aflat la 50 de kilometri de Cazane, atestat documentar din secolul XIII.  Alin a studiat în Craiova, unde a absolvit cursurile Facultății de Științe Economice și Seminarul Teologic. Din 2000 este preot în Dubova și un antreprenor recunoscut în turismul local.

Alin se ocupă cu agrementul nautic pe Dunăre și are o mică pensiune denumită, evident, Cazanele Dunării. Pe Alin îl fascinează peșterile pe care le cunoaște pe de rost și vârtejurile Dunării învolburate, care privite de pe munte creează iluzia apei clocotinde, de unde și denumirea Cazanele Dunării.

Puteți vedea toate fotografiile #PrinMehedinți dacă dați click aici. Ceea ce, desigur, vă recomand să faceți. Și să îi dați un Like artistului. Măcar atât merită pentru munca lui și pentru faptul că a reușit să facă această expoziție. Io i-am dat deja, clar! :))

Vrea să îl salut și pe consilierul județean Ionuț Sibinescu (ok, puteți să îi dați și lui un Like, io am făcut-o deja :D) pentru că s-a dedicat trup și suflet proiectului și pentru că – mi se șoptește în cască :D – #PrinMehedinți nu ar fi ieșit așa cum a ieșit fără el :)

Evident că nu pot să închei aceste sprințare rânduri fără un îndemn mobilizator: mergeți să vedeți zona Porțile de Fier. Este splendidă! Nu vă zic de alte zone din Mehedinți pentru că nu le știu, nu am ajuns acolo. Încă… :D

Vă pupează tata chinezu, să fiți iubiți!