În urmă cu vreo 4 luni, la dorința expresă a doamnei sufletului meu, am citit o carte. Despre nutriție. Cred :)) Era pe sistemul cum să mănânci sănătos. Și, pentru că mie îmi plac treburile aplicate, nu doar livrești, cum ar veni, am și aplicat la literă ce zicea în cartea aia vreo 2 săptămâni. Între noi fie vorba, am făcut asta doar ca să îi arăt doamnei mele că nu funcționează :D Dar, surpriză totală, nu doar că a funcționat, dar m-a și lăsat cu gura căscată. Și nu mă refer aici doar la o scădere în greutate teribilă (mă rog, raportat la standardul meu :D), ci mai ales la faptul că mă simțeam foarte bine mâncând pe stilul ăla.
Eh, dar apoi au venit sărbătorile, apoi am avut o perioadă foarte stresantă cu niște probleme de sănătate în familie, așa că pur și simplu am uitat de regulile alimentare din cartea cu pricina. Căci, evident, sunt niște reguli. Doar că sunt relativ ușor de respectat. Mă rog, așa mi s-a părut mie. Dar acum, pentru că lucrurile s-au mai liniștit în viața mea, intru iar pe sistem. Pentru că, bref, chiar îmi este dor de starea aia de bine pe care am simțit-o când l-am aplicat.
Promit să revin pe larg asupra subiectului, când vă spun și despre ce carte este vorba și cam care este, în mare, filosofia acestui mod de a mânca. Dar până atunci, pentru că masa de prânz este extrem de importantă în sistemul acesta, vreau să vă rog să completați chestionarul de mai jos, realizat de stimabilii de la Ciuc 0.0%. Care mă va ajuta să înțeleg mai bine cam cum stați voi când vine vorba despre masa de prânz. Ca să știu cum să ”interpretez” stilul vostru de a consuma această masă și să vin să vă cert sau, după caz, să vă laud :D
Aș aprecia foarte tare dacă ați da mai departe acest sondaj, ca să completeze cât mai multă lume. Pentru că, repet, masa de prânz este una extrem de importantă. Și cu cât știm mai multe despre obiceiurile voastre, cu atât înțelegem mai bine ce ar trebui să facem ca să ne bucurăm cu adevărat de această masă :)
Vă mulțumesc!
15 thoughts on “Cât de importantă este pentru voi masa de prânz și de ce? Sondaj!”
Cu tot respectul dar cred ca masa mea de pranz este ultima ta grija :))
Cu tot respectul, dacă așa pui problema, în cazul tău s-ar putea să ai perfectă dreptate. Deși jur că nu înțeleg de ce faci efortul să comentezi dacă nu te interesează ce am de spus. În fine, dă-i pace. Succes maxim!
Daca nu ma interesa nu citeam. Era vorba de finalul articolului. In fine…
Păi ce are finalul articolului? Chiar am testat, ca să zic așa, un nou mod de alimentație și, pentru că așa mi-e felul, vreau să spun și altora că ar merita să îl încerce. Și vreau să fac asta plecând de la rezultatele unui sondaj. Ce-o fi rău în asta, îmi scapă total…
„Aș aprecia foarte tare dacă ați da mai departe acest sondaj, ca să completeze cât mai multă lume. Pentru că, repet, masa de prânz este una extrem de importantă. Și cu cât știm mai multe despre obiceiurile voastre, cu atât înțelegem mai bine ce ar trebui să facem ca să ne bucurăm cu adevărat de această masă :)” – despre asta vorbeam.
Sunt convins ca ai testat dar nu pricep neam ce ai putea face pentru mine! Oricum nu conteaza, nu a fost intentia mea sa ma contrazic pe blogul tau. Am facut o remarca, poate neinspirata pentru tine. Succes in toate.
Singurul lucru pe care l-aș putea face pentru tine este exact ce o sa fac: să spun că eu am ”pățit” asta și că recomand. Altceva, este drept, nu pot face. Unora le este de folos asta, să știi. Nu tuturor, evident. Succes si tie.
PS Cred că suntem de acord amândoi că nu ne certăm, da? Ci discutăm doar, așa, mai ca la o bere :))
Nu as indrazni sa ma cert cu nr 1 :)) Ideea era ca oricum ne ai spus in articol cum/ce e cu faza cu pranzul si chiar sunt de acord cu tine ( cu toate ca o sar mai mereu ). Sondajul ala insa…foloseste la altceva. Asta era tot. Dar apreciez grija si faza cu berea. Promit ca daca vreodata ne nimerim la aceeasi masa primele beri sunt din partea mea. O zi grozava sa ai.
Nu stiu cum sa va zic dar in afara de masa de pranz la mine alta masa nu exista. :D Stiu ca nu e sanatos sa sari peste micul dejun, dar sunt mereu in intarziere la birou si nu apuc niciodata sa imi fac cereale cu lapte sau ceva mai consistent acasa si decat sa mananc un covrig pe drum prefer sa astept pana la pranz. Iar seara, seara de obicei iau o gustare, sau ceva dulce si aia e tot.
De obicei sar si peste prans. Prima masa copioasa o am de obicei seara, dupa ce ajung acasa.
Cum se numeste cartea?
Nu stiu daca ai uitat sa mentionezi sau nu ai vrut,dar nu ai spus cum se numeste cartea. Eu unul as vrea sa incerc un nou regim alimentar,iar acum ca am si confirmare asupra unuia chiar m-ar interesa. Spor!
Eu, unul nu pot spune ca reusesc sa ma bucur de pranz asa cum ar trebui, doar in weekend reusesc sa-l savurez. In timpul saptamanii, sunt intotdeauna pe fuga.
Csaba, Cabine: Nu am zis titlul pentru ca vreau sa scriu separat despre carte, asa ca nu vreau sa stric suspansul acuma :))
Pingback: Ce îți trebuie ca să mergi la un prânz pe nevăzute? Curaj? Tupeu? Plictiseală? - Cristian China Birta