În repetate rânduri v-am spus că tare faină meserie mi-am ales în viaţa asta, de mi se întâmplă tot felul de lucruri, aşa, cumva pe neaşteptate. Iar a păţi de astea, stimabililor, se cheamă că mereu şi mereu nu ştiu ce îmi aduce nu ziua de mâine, ci ziua de azi :)
Despre Amalia Năstase ştiam ce ştiţi şi voi. Mai mult din ce vedeam cu coada ochiului (şi fără să vreau, ştiţi cum e) pe linie de mondenităţi şi de astea de nu te ajută de nici o culoare să îţi dea seama de cum este omul respectiv cu adevărat. Auzisem că este implicată în nişte activităţi de suflet, dar vă jur că m-am gândit că o face pe considerente de imagine, gen „dă bine la popor„. În rest, nu aveam nici o treabă cu Amalia Năstase.
Acum, după ce am cunoscut-o şi am stat aproape un ceas de vorbă cu ea, zic doar atât: iartă-mă, Amalia, căci greşit te-am judecat :)
Ne-am cunoscut la Maratonul Internaţional al Copiilor (Race for Survival), unde am ajuns la invitaţia minunaţilor de la Salvaţi Copiii România. Urma să alerg alturi de alţi căpitani de echipă (Andi Moisescu, Monica Roşu, Diana Oprea, Cristina Pocora, Marius Ionescu), simbolic, după care să predau ştafeta copiilor. Amalia era şi ea căpitan de echipă. Ne-am salutat, politeţuri, alea, alea, dar nu mai mult. Am deschis cursa după care am stat de vorbă. Şi mi-am dat seama – cu mirarea inclusă precum TVA – că am foarte multe lucruri în comun cu Amalia. Nu intrăm în detalii, căci astea sunt de-ale noastre, cum ar veni :D
Ce mi-a plăcut cel mai tare la Amalia este că ea a trecut de multă vreme bariera aia a implicării în chestiuni de suflet doar de dragul implicării şi de dragul lui „a face ceva”. A trecut de multă vreme de bariera la care se opresc multe – hai să le zicem aşa – vedete, adică doar bifează anumite activităţi (nu că nu ar crede în ce fac, doar că o fac la nivel primar, ca să zic aşa). Amalia a ajuns la acel nivel în care suferă pentru nedreptăţile cu care încearcă să se lupte. Iar asta, stimabililor, in my book este de nota 10 cu steluţă!
Sunt sigur că drumurile noastre se vor mai întâlni. Pentru că amândoi funcţionăm, cumva, pe anumite frecvenţe când vine vorba despre chestiuni de coracon :)
Revenind la Maratonul Internaţional al Copiilor, aveţi mai jos informaţiile oficiale, cum ar veni. Şi o selecţie de fotografii, pe care am realizat-o cu mare greutate. Căci copiii au fost fantastici! Vă spun doar că rezultatul primei echipe de alergători este cu 15 secunde sub recordul mondial si cu jumatate de secunda mai bun decat al doilea rezultat mondial. Şi că echipa mea a terminat pe locul 2 :)
